Undeva nici prea la nordul țării, dar nici în centrul acesteia, parte a raionului Rezina și la hotar cu orașul Șoldănești, așezarea își are un sat de răzeși „mândru și ospitalier”, cum obișnuiesc să îl descrie sătenii, numit Ignăței. De-a lungul anilor, Ignățeiul a fost cunoscut atât pentru infrastructura sa dezvoltată din secolul al XX-lea, cât și mulțumită unor personalități emerite care își au rădăcinile în această localitate.
Una dintre aceste persoane a fost vicepreședintele Sfatului Țării din anul 1918 și fostul primar al municipiului Chișinău, Vasile Bârcă, cel care a început în anul 1936 construcția unei șosele din caldarâm în localitatea sa de baștină, Ignăței.
Nicolae Badan, primar al satului Ignăței din anul 1986 până în anul 1999, ne-a povestit că mulțumită lui Vasile Bârcă satul Ignăței a cunoscut o perioadă de înflorire și dezvoltare accentuată timp de mai mulți ani, unele dintre construcțiile acestuia depășind chiar și infrastructura orașelor din regiune.
„Vasile Bârcă a construit o clădire nouă a școlii. Căminul Cultural, de care ne folosim și în ziua de astăzi, este, de asemenea, construit de dânsul. În acea vreme, nici orașele nu aveau un cămin cultural, era doar unul în Ignăței și altele câteva în Basarabia. A mai construit un ambulatoriu, baia obștească a satului, un punct de însămânțare artificială, a deschis o bancă țărănească în sat și multe altele”, ne-a afirmat Nicolae Badan.
Șoseaua din caldarâm a satului Ignăței, o adevărată măiestrie ce a rezistat în timp fără a fi renovată vreodată, a fost construită tot datorită lui Vasile Bârcă. Astăzi, pe ea circulă zilnic transportul public, iar sătenii, mândri de rezistența acesteia, adesea fac glume comparând-o cu drumurile mai puțin rezistente care sunt construite în zilele noastre.
„Șoseaua e făcută între anii 1936 și 1939. Ea a început să fie construită din Orhei și din «Bucureștii Noi», așa îi ziceau înainte unii oameni Ignățeiului. La noi, construcțiile au început de la Bârcă din poartă. Reușise să pună caldarâmul până la marginea satului. Țin minte că erau deja instalate patru poduri, era pus pietriș, iar pământul era pregătit până în satul Chiștelnița (15 km). În rezultatul alegerilor din ’39, Partidul Liberal a pierdut și drept urmare construcția șoselei a luat sfârșit. Din păcate, n-am reușit să avem norocul să se unească cu porțiunea care venea dinspre Orhei”, ne-a relatat Nicolae Badan. De asemenea, dânsul ne-a mai povestit că porțiunea dată de șosea nu a fost renovată niciodată, fiind într-o stare foarte bună chiar și după aproape un secol de utilizare.
Autoritățile locale din satul Ignăței ne-au confirmat, de asemenea, că acest caldarâm din localitate este o arhitectură bine cunoscută de săteni, care, la rândul lor, îi sunt recunoscători deputatului din Sfatului Țării.
„Casa părintească a lui Vasile Bârcă era situată la o margine de sat, iar drumul către aceasta trecea chiar și printr-o râpă, făcându-i politicianului deplasările spre și din Orhei sau Chișinău destul de anevoioase. Anume prin străduințele lui în acele vremuri a și fost construită această porțiune de drum local din piatră, care unea acea margine de sat cu centrul localității. Se spune că asemenea porțiuni de drum pietruit au fost construite atunci încă prin câteva sate, care duceau calea la drumul bun spre Orhei”, ne-au relatat autoritățile locale, menționând că drumul de caldarâm construit de Vasile Bârcă în Ignăței este funcțional și în ziua de astăzi.
Astăzi, șoseaua din caldarâm nu se mai întinde până la marginea Ignățeiului din cauza extinderii localității, dar rămâne a fi un loc simbolic al satului pe care fiecare ignățenean îl cunoaște și îl numește „Drumul lui Bârcă”.
