„Nu aveam alte planuri decât revenirea acasă.” Vlada Balica povestește despre studiile peste hotare și antreprenoriatul în Moldova

Prima țară în care a mers Vlada Balica la studii a fost România. Acolo și-a făcut studiile de licență la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”. Ea a ales să învețe la Facultatea de Finanțe, Bănci și Contabilitate. „Mă interesa partea financiară a oricărui subiect, de asta poate am ales facultatea respectivă.”

Tot peste Prut, Vlada și-a făcut și masteratul, la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

Și-a dorit să meargă la studii în România, deoarece este o țară apropiată de casă și astfel a reușit să facă față mai ușor despărțirii de părinți, care a fost destul de dureroasă. Inițial, Vlada și-a ales domeniul pe care urma să-l studieze fără a ști neapărat ce își dorește cu exactitate să facă. În schimb, după finalizarea studiilor universitare de licență, tânăra a făcut masteratul într-un domeniu pe care și l-a dorit. Un alt motiv pentru care Vlada a mers în România a fost calitatea studiilor de acolo, dar și dorința de a obține o experiență de studii într-o altă țară.

Practica acumulată peste hotarele țării și efortul de a se adapta într-o nouă țară au reușit să o formeze ca specialistă și au ajutat-o ulterior în activitatea pe care o practică în prezent. „Fiecare perioadă, uitându-ne acum în trecut, își are farmecul ei, pentru că noi nu știm cum ar fi fost altfel.”

Pentru ea nu era necesară diploma pe care urma să o obțină după terminarea studiilor, ci mai degrabă cunoștințele acumulate.

În timpul anilor de studii, Vlada a reușit să acumuleze foarte multă experiență și datorită unor colegi profesioniști care activau în instituții publice locale, în companii de consultanță sau în companii internaționale. Interacțiunea cu ei a generat cel mai mare impact asupra tinerei.

„Nu aveam alte planuri decât revenirea acasă”

După obținerea diplomelor de licență și masterat, Vlada a revenit acasă. De când a plecat, știa că după finalizarea studiilor se va întoarce în Republica Moldova. Întoarcerea nu a fost dificilă. „Este evident că în momentul în care revii și începi să activezi pe piața din Republica Moldova este diferit. E o altă economie, sunt alte reguli și trebuie să începi să înveți partea practică a lucrurilor. În România este o altă legislație, domeniul contabilității și al legislației diferă de cel din Republica Moldova, e alt sistem contabil și există multe alte deosebiri, dar principiile sunt oricum aceleași.”

Chiar dacă acum nu mai activează în sfera contabilității, oricum nu este un domeniu străin pentru ea. Știe în continuare să citească un bilanț contabil sau să efectueze operațiuni contabile.

În pofida faptului că Vlada Balica a ales să-și facă studiile de licență și masterat în alte țări, pentru ciclul III al studiilor universitare, tânăra s-a orientat către instituțiile din Republica Moldova. Ea își dorea de mult timp să obțină studiile doctorale, dar din lipsă de timp a amânat acest moment. „Am văzut într-o zi pe Facebook că Institutul Național de Cercetări Economice din Moldova lansează un proiect despre economia circulară. Am sunat să aflu cu ce se ocupă exact și dacă au nevoie de experiența pe care o am eu în acest domeniu, dacă pot contribui cu ceva la studiul lor sau dacă eu pot să iau ceva din studiile pe care ei le oferă. Am vorbit cu un reprezentant al instituției care m-a anunțat că există un proiect, o bursă în domeniul managementul deșeurilor. Nu am putut refuza, deși este destul de complicat să faci față jobului, studiilor și rolului de mamă.”

Imediat după ce a revenit din România, antreprenoarea a început să se implice în primele activități ale afacerii de familie – ABS Recycling Moldova, care este o companie specializată în domeniul gestionării deșeurilor.

„Nu poți să mături în casa ta și apoi să pui resturile după ușă”

Vlada a făcut parte din echipa ABS Recycling Moldova timp de opt ani. Chiar dacă implicarea ei în companie a încetat, Vlada a decis să înființeze o altă organizație – un ONG menit să sporească responsabilitatea în rândul producătorilor locali.
„Este un mecanism financiar care presupune implicarea producătorilor și responsabilitatea acestora pentru ambalajele pe care le produc și ce se întâmplă cu ele după ce devin deșeuri. Din anul 2019, ONG-ul a început să implementeze propriile proiecte în orașul Chișinău. De asemenea, până în prezent, organizația a reușit realizarea unor proiecte în capitală, de la instalarea tomberoanelor pentru sticlă, care au apărut în sectorul Botanica, până la utilaj de reciclare a sticlei, achiziționate cu ajutorul Ministerului Mediului prin Fondul Ecologic Național.”

Vlada promovează cele mai importante principii ecologice și încurajează oamenii să sorteze deșeurile, astfel putem demonstra respectul față de resursele naturale, dar și față de propria persoană.
„Nu poți să mături în casa ta și apoi să pui resturile după ușă. Chiar dacă deșeurile sunt evacuate în natură, aceasta nu este infinită, la un moment dat nu va mai exista loc pentru depozitarea lor. Dacă ne respectăm în primul rând pe noi, nu vom face acest lucru.”

„Dacă îți place, tu vrei să obții mai multe cunoștințe”

Pe lângă dedicația și efortul față de ecologie, Vlada a adus o schimbare și în domeniul vitivinicol autohton. La fel ca în cazul primei afaceri, și de această dată vorbim despre una de familie. Prima interacțiune cu lumea vinului a fost în momentul în care l-a cunoscut pe soțul ei. „El mi-a spus că are cea mai mare plantație de Giver Traminer din Moldova, iar noi când vorbim despre istoria noastră, spunem că asta ne-a unit.”

Pentru a reuși să obțină mai multe cunoștințe despre vinurile internaționale și despre producerea acestora, antreprenoarea a decis, din nou, să meargă la studii peste hotare. De data aceasta, destinația aleasă a fost Londra. Acolo a urmat un curs vitivinicol la o școală specializată în acest domeniu. Școala i-a adus foarte multe avantaje, deoarece a început să înțeleagă vinurile mult mai bine. „Dacă îți place, tu vrei să obții mai multe cunoștințe. Vinul este un produs universal valabil. La fel și școala pe care am făcut-o, este ca un limbaj în domeniul vitivinicol, unul valabil pentru toate țările.”

Plantațiile de struguri ale vinăriei ATÙ Winery sunt situate la 100 de kilometri distanță de Chișinău. La începutul afacerii, atât Vlada, cât și soțul ei nu dispuneau de suficient timp pentru a se deplasa zilnic acolo, așa că au decis să deschidă vinăria la Chișinău. Drept urmare, a apărut prima vinărie urbană în capitala noastră.
„Este un domeniu destul de competitiv în Republica Moldova, avem foarte mulți vinificatori, iar noi, ca mici producători, putem să cucerim doar prin calitate. Nu avem bugete de marketing să apărem peste tot, nu avem departamente. Suntem cinci persoane într-o vinărie și încercăm să facem tot: restaurante, expoziții, degustări, retail, publicitate.”

De la constituirea afacerii și până în prezent, tendințele în materie de consum al vinurilor s-au modificat. Chiar și așa, Vlada împreună cu soțul ei au reușit să se adapteze și să ofere consumatorilor vinuri de o înaltă calitate. Vinurile companiei ATÙ Winery sunt concepute atât din soiuri de struguri autohtoni, cât și internaționali.

„Când noi am început, persista trendul vinurilor internaționale, cupajele Bordeaux. Acum, consumatorii preferă mai mult vinurile produse din soiuri autohtone: Viorica, Feteasca Neagră, Rară Neagră, Feteasca Regală, Feteasca Albă. Avem un soi pe care noi l-am produs și l-am prezentat printre primii, este vorba despre Codrinschii. E greu să vinzi peste hotare un Sauvignon Blanc, pentru că toți îl preferă pe cel francez sau pe cel din Noua Zeelandă.”

„Totul se rezumă la partea financiară a lucrurilor, pentru că aspectul emotiv îi atrage pe toți acasă”

Vlada recunoaște că reciclarea deșeurilor și vinăria nu sunt cele mai rentabile afaceri. Totuși, pasiunea față de aceste domenii îi servește drept motivație. Chiar dacă acum 12 ani a hotărât să se întoarcă acasă și să contribuie la dezvoltarea afacerilor naționale, ea consideră că este decizia tinerilor dacă își doresc sau nu să revină în Republica Moldova.
„Dacă ne referim la aspectul patriotic al lucrurilor, este importantă revenirea lor acasă, dar un tânăr trebuie să decidă pentru el unde se regăsește, unde se simte cel mai bine, fiindcă nu toți se regăsesc la noi în țară.”

Nu e un secret – mai avem de muncit la multe aspecte care ar face Moldova un spațiu atractiv pentru tineri. De această părere este și Vlada, care crede că: „Până la urmă, totul se rezumă la partea financiară a lucrurilor, pentru că aspectul emotiv îi atrage pe toți acasă”.

Ea susține că, pentru a atrage tinerii, trebuie implementat un program de subvenționare. „Noi chiar avem nevoie de specialiști în toate domeniile. Tinerii care și-au făcut studiile peste hotare să primească din partea statului scutiri de impozite pentru salarizare. De exemplu, în domeniul IT sunt foarte mulți tineri care activează, au salarii mari, iar impozitele pentru aceste companii sunt diferite, inclusiv pentru angajați.”

Totuși, tinerii își pot influența traseul carierei făcându-l mai ușor atunci când se întorc acasă dacă țin cont de anumite lucruri. De exemplu, Vlada le sugerează să depună CV-ul de la distanță la potențiale joburi.
„În cazul în care cunosc cu exactitate companii naționale în care și-ar dori să activeze, să le contacteze și să se informeze despre condițiile pe care le oferă înainte de întoarcerea acasă. În cazul în care nu cunosc atât de bine ofertele de muncă din Republica Moldova, ar trebui să cerceteze piața pentru a vedea unde își doresc să activeze.”

Cele mai importante rămân a fi curajul și dorința. În această ordine de idei, Vlada încurajează tinerii să-și stabilească scopuri, chiar dacă acestea par irealizabile la început, să nu le fie frică să revină acasă și să nu cedeze în fața provocărilor: „Chiar dacă inițial se vor afla la un nivel începător, o să avanseze și o să ajungă acolo unde își doresc”.

Moldova Brain Gain este o campanie educațională lansată de #diez și de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. În cea de a doua ediție, vă prezentăm istoriile mai multor tineri și tinere care au studiat peste hotare, dar s-au întors să profeseze și să schimbe lucrurile acasă.

De asemenea, în cadrul campaniei, vom lansa și un concurs de internshipuri pentru studenți și studente, dar și pentru absolvenți (absolvente) ai (ale) universităților din Regatul Țărilor de Jos. Prin campania Moldova Brain Gain, #diez și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova își doresc să reconecteze studenții și studentele care-și fac studiile în peste hotare cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i/încurajându-le astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare, contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.