Agenția Națională Arheologică a început astăzi, 21 martie, lucrările de cercetare a caldarâmului descoperit pe strada 31 August 1989. Acest lucru a fost posibil în urma semnării contractului între agenție și Direcția Generală Mobilitate Urbană a municipiului Chișinău. După două săptămâni de lucrări, Agenția Națională Arheologică va prezenta un raport final cu recomandări în ceea ce ține de soarta ulterioară a pavajului. Totuși, cuvântul final îl va avea Primăria Chișinău. Vlad Vornic, directorul Agenției Naționale Arheologice, a declarat pentru #diez că „nu pot obliga pe nimeni”, primăria va decide într-un final ce să facă mai departe cu porțiunea de drum.
Când a început totul
Pe 17 martie, în timpul lucrărilor de reparație pe strada 31 August 1989 din centrul capitalei, lucrătorii au descoperit două insule cu pavaj vechi, caldarâm. În acea zi, primarul orașului Chișinău a luat decizia de a stopa lucrările pe porțiunea între strada Bănulescu-Bodoni și strada Pușkin: „Solicităm autorităților centrale să examineze rapid porțiunile vizate. Adevărații specialiști și arheologi rugăm să se implice”.
Totodată, Victor Chironda a menționat că dacă caldarâmul va fi renovat și valorificat, acesta ar deveni o perlă a orașului Chișinău. „Caldarâmul este o soluție foarte eficientă pentru calmarea traficului. Mașinile nu pot merge pe așa suprafețe cu viteze mai mari de 30 km/h, din cauza vibrației.”
Conform unei hărți vechi a orașului Chișinău, intitulată „Caldarâmul Chișinăului”, pavarea străzilor a început în anii 1860 în centrul vechi al orașului. Porțiunea de drum dintre strada Bănulescu-Bodoni și strada Pușkin, unde au loc acum lucrări arheologice, a fost pavată până în anii 1870. Vlad Vornic, directorul Agenției Naționale Arheologice, a declarat pentru #diez că această stradă se numea anterior Kievskaia.
Prima zi a lucrărilor arheologice
Directorul Agenției Naționale Arheologice ne-a spus că au început astăzi lucrările de la ora opt dimineața.
„Am demarat documentarea, curățarea și cercetarea acestui pavaj. După această etapă, vom face deja și un raport privind rezultatele acestei cercetări. Acum noi curățăm și documentăm. […] Cuvânt final în ceea ce se va face aici mai departe îl va avea Administrația Publică Locală – Primăria Chișinău. Noi vom veni doar cu anumite recomandări, nu putem obliga pe nimeni, dar mai repet ceea ce am spus de multe ori – acest loc trebuie să se conserve, însă soluțiile nu sunt deloc ușoare”, a spus pentru #diez Vlad Vornic.
„Deja putem observa o imagine clară – nu e caldarâm peste întreaga porțiune a drumului, e doar o mică porțiune. Avem și calcar pe partea de nord dinspre bibliotecă, iar în partea opusă s-a pus un strat de pietriș. Vom secționa în două locuri caldarâmul perpendicular pe lățimea drumului. Urmează să ne adâncim și să vedem substrucția drumului; sunt niște lucrări pe care trebuie să le desfășurăm.”
După prima zi de lucrări, a fost curățată și evidențiată o porțiune cu o lungime de aproape 20 de metri și o lățime de circa 4 metri din imediata apropiere a Muzeului Național de Artă a Moldovei: „Cu toate că este prematur să formulăm concluzii privind structura și amenajarea pavajului, se observă clar că în zona examinată există un segment lat de aproape 3 m pavat cu pietre de granit. Alături de acesta, spre marginea de nord a drumului, se găsește un strat de pavaj lat de circa 1 m format din piatră de calcar, având inserții ocazionale de gresie. Câteva pietre din gresie semnalate pe latura nordică provin de la bordura drumului vechi. De asemenea, alăturat drumului a fost semnalată o structură mică din cărămidă veche, care urmează a fi investigată în zilele următoare”, menționează reprezentanții Agenției Naționale Arheologice.
Strada 31 August, unde a fost descoperit caldarâmul, ar putea deveni pietonală
Astăzi, 21 martie, Ion Ceban a venit cu un anunț – strada ar putea deveni pietonală.
„Ținând cont de părerile arheologilor de acasă, a specialiștilor din România și a experților în domeniul patrimoniului de la Strasbourg, unde mă aflu într-o vizită de lucru, analizăm posibilitatea ca 31 August 1989, în perimetrul străzilor Pușkin și Bodoni, să o facem pietonală întru valorificarea patrimoniului național. În rest, strada continuă a fi reparată conform proiectului stabilit”, a spus primarul capitalei.
Ce soluții mai sunt
Fostul director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova, Ion Ștefaniță, a venit cu unele exemple [de la francezi] cum ar putea fi soluționată situația. El propune ca să fie pus în valoare nivelul de călcare din secolul XIX, cu caldarâm, doar o suprafață de 20 de metri pătrați într-un loc vizibil în fața Muzeului Național de Artă. De asemenea, să fie amenajat un panou informativ metalic, care ar vorbi despre această pagină de istorie – proiectele de infrastructură realizate de cel mai longeviv primar de Chișinău, Carol Schmidt: „în rest să mergem cu proiectul de reabilitare a străzii 31 August 1989 mai departe”.
