Oleg Mușchei este originar din satul Măcărești, raionul Ungheni și în prezent studiază la Institutul de Studii Politice din Paris (Sciences Po). Această instituție este considerată ca fiind Harvardul european și este o universitate foarte prestigioasă, cu reputația de a fi rezervată elitei franceze. Datorită muncii asidue și a efortului depus, Oleg Mușchei a reușit să fie admis la „fabrica de elită” franceză, unde studiază Politică și Guvernare. Așadar, vă invităm să cunoașteți întreg parcursul academic al lui Oleg și să aflați cum e să studiezi în Franța.
# „Am reușit să intru în «fabrica de elită» franceză”
Până la vârsta de 13 ani, Oleg a studiat la liceul din localitatea natală. Ulterior, și-a continuat studiile la Liceul Teoretic „Mircea cel Bătrân” din Chișinău. La sfârșitul studiilor gimnaziale, tânărul a părăsit capitala pentru a reveni în satul Măcărești, dar de data aceasta a decis să-și facă studiile liceale la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din municipiul Ungheni.
„Primul meu an de liceu a devenit ultimul an de studii în Moldova. La Ungheni am avut ocazia să particip la un concurs numit «Împreună reducem riscurile», care avea drept scop învățarea de către tineri a regulilor esențiale de siguranță în cadrul activităților pompierilor. A fost un mod excelent de a-mi încheia studiile în Moldova. Îmi amintesc și acum cu mare plăcere de acest concurs care mi-a dat gustul implicării și al muncii în echipă.”
La sfârșitul clasei a X-a, Oleg a plecat din Moldova în Franța fără să aibă careva planuri reale. Inițial, a crezut că va petrece doar vacanța de vară în Franța. Totuși, spre sfârșitul verii, a decis împreună cu familia că o să rămână să-și facă studiile în Franța. Cu toate acestea, în ciuda cererii de școlarizare făcută în august, din cauza numărului mare de tineri străini care doreau să fie admiși, Oleg a fost acceptat într-o clasă de liceu abia la sfârșitul lunii aprilie.
„În această perioadă am lucrat alături de tatăl meu. Din nefericire, am pierdut un an de studiu din această cauză, dar nu regret nimic. După un an de muncă pe șantierele de construcții, am fost mai hotărât ca niciodată să învăț bine și să fac studii de lungă durată. Astfel, odată ce am mers la un liceu general din Franța, am făcut tot posibilul pentru a reuși cât mai mult și, în consecință, am reușit să intru în «fabrica de elită» franceză, poreclă a Institutului de Studii Politice din Paris, la care am fost admis după bacalaureat”, relatează tânărul.
# „Colegiul Universitar Sciences Po este echivalentul diplomei de licență de trei ani”
În prezent, Oleg este student la Colegiul Universitar al Institutului de Studii Politice din Paris, supranumit și cunoscut pe plan internațional cu denumirea de Sciences Po. Aceasta este o universitate foarte prestigioasă, cu reputația de a fi rezervată elitei franceze, dar nu numai, fiindcă universitatea primește foarte mulți studenți internaționali. Astfel, 50 % dintre studenții de la Sciences Po din Paris vin din peste 150 de țări. În plus, universitatea este compusă din șapte campusuri repartizate pe teritoriul francez în funcție de specializare.
„Eu mă aflu în campusul din Dijon, un oraș situat în estul Franței și, prin urmare, specializarea mea este orientată către Europa Orientală și Continentală. În cele din urmă, Sciences Po este considerat ca fiind Harvardul european, deoarece se află pe locul 2 la nivel mondial în domeniul științelor politice și al relațiilor internaționale, conform unor clasamente mondiale ale universităților”, a explicat Oleg.
Colegiul universitar Sciences Po este echivalentul diplomei de licență cu durata de trei ani și constă din doi ani pe campusul francez și un an în străinătate într-o universitate parteneră sau un an mixt, cu șase luni de stagii și șase luni de studii în străinătate. Primii doi ani sunt, de asemenea, împărțiți din punct de vedere pedagogic. Astfel, în primul an, toți studenții urmează aceleași cursuri și nu există o specializare concretă. În al doilea an, studenții trebuie să își aleagă o specializare dintre cele trei disponibile: Economie și Sociologie, Științe Umaniste Politice și Politică și Guvernare. După cum sugerează și denumirea celor trei specializări, acestea au obiective precum economie, filosofie sau drept.
„În ceea ce mă privește, urmez specializarea Politică și Guvernare, despre care se spune că este cea mai dificilă din cauza volumului de muncă, dar și din cauza naturii cursurilor care sunt orientate spre drept. Cu toate acestea, în afară de câteva cursuri care ne sunt impuse odată cu specializarea, avem libertatea de a alege cursuri care se dezvăluie în alte specializări”, susține Oleg.
# „Unul dintre profesorii mei din liceu m-a sfătuit să depun la Sciences Po”
Pentru a înțelege alegerea lui Oleg cu privire la universitate, trebuie să ne întoarcem la studiile sale din liceul francez. De fapt, în liceul general francez, odată cu noua reformă a bacalaureatului din 2018, elevii își aleg singuri specialitățile pe care vor să le urmeze. Astfel, sistemul educațional francez a ieșit din sistemul de filiere și îi lasă pe elevi să aleagă doar trei discipline de bază. Pe lângă acestea, mai există câteva materii obligatorii pentru toți elevii, precum chimia, fizica sau istoria.
„Eu am ales umanistică, literatură și filosofie, literatură engleză și științe economice și sociale. Fiind foarte atașat de liceu, pentru că am apreciat foarte mult aceste trei specializări care îmi plăceau, dar care sunt totuși foarte diferite, mi-a fost greu să mă văd încadrat într-o facultate în care să studiez doar una dintre aceste discipline. Așadar, unul dintre profesorii mei din liceu m-a sfătuit să depun la Sciences Po, fiindcă este una dintre puținele universități din Franța caracterizată de multidisciplinaritate și unde puteam continua tot ce am studiat în liceu și chiar mai mult”, afirmă tânărul.
Spre surprinderea tuturor, Oleg a fost admis la Sciences Po în pofida concursului riguros de la admitere. El recunoaște că alegerea universității nu a fost un proiect pe care îl avea în vedere de mult timp, ci a fost mai degrabă o surpriză plăcută, gândită în ultima clipă. Cu toate acestea, Oleg afirmă că în timpul concursului de admitere de la Sciences Po și mai ales în prima etapă, care constă dintr-un test scris în care trebuie să vorbești despre tine și în special despre modul în care universitatea ar corespunde profilului tău, și-a dat seama că, în cele din urmă, profilul său corespundea într-adevăr tipului de studenți pe care universitatea căuta să îi integreze.
„Mă refer la interesul meu de a mă implica și de a face muncă voluntară. În plus, așa cum am menționat mai devreme, anul III de studii este în străinătate, oriunde în lume, cu condiția să fim acceptați de universitatea parteneră în funcție de rezultatele și profilul nostru. Așadar, se potrivea perfect cu pasiunea mea de a călători și de a mă expune la noi culturi.”
# „Nu există discriminare în ochii mei”
Oleg ne-a explicat cum sunt tratați studenții internaționali în Franța. Astfel, am aflat că studenții străini din Franța sunt tratați la fel ca studenții francezi.
„Știu că acesta nu este un lucru de bază, dar este foarte important. Nu există discriminare în ochii mei, cel puțin nu negativă. Așadar, studenții au parte de o primire destul de călduroasă din partea profesorilor, dar și din partea celorlalți studenți. Apoi, ei se pot înscrie pentru burse. Sunt destule, cu condiția ca elevul să aibă acte europene sau franceze”, relatează Oleg.
El a fost bursier în liceu cu 900 de euro pe an și este bursier și acum la universitate. Suma burselor este stabilită în funcție de venitul părinților și de numărul de frați și surori. Așadar, bursele variază în funcție de statutul socio-economic al elevului. Acest regulament este aplicat și pentru studenții francezi.
„Cred că este important să menționez și gama largă de activități care sunt deschise și care se adresează tinerilor. După părerea mea, este destul de ușor să găsești un mic stagiu de practică sau cel puțin o mică activitate de voluntariat pentru a te implica într-o cauză. Și aici, studenții străini, cu condiția să vorbească suficient de bine franceza, au același acces ca studenții francezi”, a adăugat Oleg.
# „Sunt stagiar și la Ambasada Republicii Moldova în Franța, la Paris”
Deși volumul de muncă la Sciences Po este uneori imens, universitatea pune foarte mult accent și valoare pe investiția studenților în societate, indiferent de cauză. Pentru a atenua acest lucru, universitatea cere ca, în primii doi ani de studii, să se efectueze în mod obligatoriu un stagiu civic pentru o cauză de interes general. Acesta poate fi în cadrul unei asociații universitare pe care o pot crea chiar studenții sau într-o asociație externă.
În campusul universității există asociații studențești orientate în diferite domenii. Respectiv, sunt multe asociații care au drept scop dezbaterile politice, altele care militează pentru un partid politic sau pentru un curent politic în general, iar altele care promovează educația de calitate. Oleg nu face parte din niciuna dintre asociațiile din campusul universitar, dar participă la conferințele și activitățile lor atunci când are timp. Acesta a preferat să se implice în afara campusului pentru a interacționa mai mult cu societatea și pentru a schimba puțin atmosfera. În prezent, își face stagiul civic pentru Sciences Po într-o asociație din orașul Dijon, care are ca scop să ajute refugiații să se integreze în Franța. Acolo realizează ateliere de instruire despre istoria și cultura franceză, dar și organizează activități sportive și culturale în oraș cu beneficiarii.
„Pe lângă acest stagiu cerut de universitate, sunt stagiar și la Ambasada Republicii Moldova în Franța, la Paris. Acest stagiu îmi oferă posibilitatea de a pune în practică ceea ce învăț la universitate și de a fi util țării mele. În sfârșit, încep un al treilea stagiu în domeniul ecologiei pentru timpul pe care îl mai am la Dijon înainte de a încheia al doilea an de studii și de a părăsi orașul”, susține Oleg.
Toți colegii tânărului sunt în stagiu, așa cum cere Sciences Po, chiar dacă puțini dintre ei sunt implicați în foarte multe structuri. Prin urmare, bogăția universității o constituie aceste angajamente civice prin intermediul cărora toți studenții sunt învestiți într-o cauză societală.
# „Sciences Po este o instituție multidisciplinară”
„Sciences Po este o instituție multidisciplinară. Astfel, deși avem tendința de a crede, în special din cauza numelui, că facem doar politică, cursurile sunt foarte diversificate și putem alege dintre unele foarte interesante care nu au legătură cu politica sau cel puțin indirect”, afirmă Oleg.
El susține că la Sciences Po numărul de cursuri este mai mare decât la universitățile publice obișnuite, la fel și volumul general de muncă. În primul semestru al anului I există patru cursuri impuse tuturor studenților: Instituții politice comparate, Economie, Istoria secolului al XIX-lea și Științe umaniste. Aceste cursuri au cele mai multe ore și sunt, în general, cele mai grele. Apoi, există alte cursuri pe care studenții le aleg dintr-o gamă largă. În cele din urmă, universitatea pune un mare accent pe limbile străine.
În campusul în care se află Oleg este obligatoriu să ai anumite cursuri în una dintre limbile europene, printre care este inclusă și limba română. Pe lângă asta, nivelul C1 în limba engleză este obligatoriu pentru validarea colegiului universitar. Așadar, trebuie să urmezi un curs de engleză dacă nu ai încă acest nivel. În al doilea semestru al primului an de studiu, cursurile principale sunt: Științe politice și Sociologie și Științe umaniste. La acestea se adaugă întotdeauna alte ateliere și limbi străine. În al doilea an, totul depinde de specializarea aleasă. În cazul lui Oleg, la specializarea Politică și Guvernare, în primul semestru sunt discipline precum: Drept constituțional francez, Politică comparată, Drept internațional și Drept privat. În al doilea semestru, acesta studiază Istoria secolelor al XX-lea și al XXI-lea, Drept roman, Drept privat și Dreptul Uniunii Europene. Pe lângă aceste cursuri există și altele mai puțin importante din punctul de vedere al creditelor, precum și limbi străine.
„Dacă cursurile mele par a fi foarte mult orientate sau chiar exclusiv în domeniul dreptului, este pentru că le-am ales în mare parte așa. În rest, am ateliere pe alte teme, cum ar fi un atelier de scriere cu un scriitor sau un curs despre rasism și metodele de a-l distruge. În final, trebuie de menționat că toate cursurile sunt de o calitate foarte bună și necesită multă investiție până la punctul în care biblioteca devine casa noastră”, spune Oleg.
# „Eu am susținut examenul de admitere pentru studenții francezi”
Marea provocare pentru toți studenții care ar dori să urmeze aceeași universitate ca Oleg este, în primul rând, examenul de admitere. „Eu am susținut examenul de admitere pentru studenții francezi sau cel puțin pentru cei care au studiat în Franța, deci examenul pentru studenții moldoveni va fi diferit. N-aș spune că este un examen imposibil de susținut, dimpotrivă, aș încuraja cât mai mulți studenți să încerce acest examen.”
Pe de altă parte, o altă provocare este finanțarea studiilor. Sciences Po este o școală foarte scumpă datorită nivelului și reputației sale internaționale. Astfel, veți achita 13 000 de euro pentru colegiul universitar și aproximativ 20 000 de euro pentru masterat. Pentru studenții care provin din alte țări decât cele din Uniunea Europeană, tariful este standard – 13 000 de euro.
Cu toate acestea, există multiple burse disponibile pentru a acoperi taxele în întregime. Pentru studenții care sunt cetățeni ai unei țări europene, cum ar fi România, taxele pe care vor trebui să le achite vor fi calculate în funcție de veniturile părinților lor. În cazul în care părinții câștigă foarte puțin, nu numai că nu vor plăti Sciences Po, dar există posibilitatea ca aceștia să primească o bursă lunară de la Sciences Po pentru a-și asigura studiile.
„Lectorii și profesorii de la Sciences Po sunt în mare parte foarte exigenți. Aceștia cer multă investiție atât în curs, cât și în temele zilnice pentru acasă. Sunt foarte competenți, cei mai mulți dintre ei fiind profesioniști care lucrează pe lângă universitate în domeniul pe care îl predau. De exemplu, profesorii de drept sunt toți avocați, iar ceea ce este și mai surprinzător este că toți profesorii de limbi străine sunt nativi în limba pe care o predau, iar în micul meu campus există un profesor român chiar.”
# „Sunt foarte fericit că am studiat în Moldova”
În ciuda laudelor pe care le-a adus până acum sistemului educațional francez, Oleg consideră că dacă nu ar fi studiat în Moldova, nu s-ar fi aflat acum la Sciences Po.
„Sunt foarte fericit că am studiat în Moldova înainte de a veni în Franța. Și asta nu neapărat datorită nivelului studiilor din Moldova, ci datorită valorilor care ne sunt predate și mai ales datorită asiduității și respectului față de profesori. În Franța, studenții nu sunt la fel de implicați și interesați ca la noi, cel puțin asta este impresia mea”, a subliniat Oleg, considerând că studiile din Moldova nu sunt de o calitate mai slabă decât cele din Franța.
# „Diploma franceză este recunoscută în toată lumea”
Oleg recomandă liceenilor din Republica Moldova să aibă încredere în forțele proprii, să nu se autocenzureze și, chiar dacă o fac, să folosească asta pentru a merge mai departe și pentru a evolua. La fel, el sugerează tinerilor să investească mai mult în studii și să se implice în cât mai multe activități. Acest lucru le va permite să dobândească multă experiență, să interacționeze cu lumea și astfel să o cunoască mai bine.
„Aș recomanda și altor tineri să studieze în Franța datorită nivelului ridicat de studiu. Totuși, trebuie să fiți atenți, aceasta este o informație subiectivă și nu știu cum decurg studiile în alte universități. În plus, diploma franceză este recunoscută în toată lumea, ceea ce permite accesul pe piețele internaționale”, a punctat Oleg.
