Pe 14 februarie este celebrată ziua de naștere a marelui poet Grigore Vieru. Acesta a fost poetul neamului, care a ştiut cel mai bine să aşeze alături cuvintele precum Grai, Mamă, Patrie și Iubire, iar, astăzi, ar fi împlinit o vârsta de 88 de ani. Cu această ocazie ne-am propus să trecem în revistă câteva poezii scrise de el.
Tu iarbă, tot ai mamă?
Tu, iarbă, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când înverzeşti,
De ea îţi aminteşti.
Tu, floare, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când înfloreşti,
De ea îţi aminteşti.
Tu, steauă, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când te iveşti,
De ea îţi aminteşti.
Seara
Sus pe dealul înserat
S-au amestecat
Oiţele cerului
Cu ale oierului.
Una paşte ierbi mai coapte,
Lasă urme dulci de lapte,
Alta paşte ierbi mai nouă,
Lasă urme mici de rouă!
Pâinea
Pâinică frumoasă,
Din cuptor scoasă,
Pâiniţă cuminte,
Cu faţa fierbinte
Cu faţa măicuţei,
Cu mâna tăicuţei,
Ca soarele-n vară,
Ca bulgăru-n ţară!
Frumoasă-i limba noastră
Pe ramul verde tace
O pasăre măiastră,
Cu drag şi cu mirare
Ascultă limba noastră
De-ar spune şi cuvinte
Când cântă la fereastră,
Ea le-ar lua, ştiu bine,
Din limba sfântă-a noastră
Satul meu
Satul nostru-i mare tare,
Satul nostru capăt n-are.
Până la bunicul Petru
Este cam vreun kilometru
Până la unchiul Andrei
Kilometri sunt vreo trei.
Nu-i cunosc pe cei din vale,
Dă-i salut pe toţi în cale –
(Satul meu)
Puişorii
– Pui golaşi cum staţi în cuiburi
Fără plăpumioare?
– Ne învelim cu ale mamei
Calde aripioare.
– Dar când mama nu-i acasă
Şi ploiţă cerne?
– Ne învelim atunci cu frunza
Ramurii materne.
– Dacă n-o să vină mama
Şi-o să cadă frunza?
– Cum să nu mai vină mama?
– Cum să cadă frunza?
Mă rog de tine
Mă rog de tine, ploaie,
Când zbori către planete,
Stropeşte gura mamei
Şi-o apără de sete.
Mă rog de tine, codru,
Căci anii tăi tot fi-vor!
Cuprinde-i cald fiinţa
Şi-o apără de vifor.
Mă rog de tine, iarbă,
Mângâie-i talpa goală
Şi sărea grea din oase
Şi-o apără de boală.
Mă rog de tine, munte,
Cât zboru-o să mă poarte
Sărută ochii mamei
Şi-i apără de moarte.
De ce?
– În părul tău, măicuţă,
Un fir de ce-a-nălbit?
– De dorul tău, de grijă,
Copilul meu iubit.
— Bunica e mai albă.
Îi sânt mai drag? De ce?
– Mai mulţi copii ea are,
De-aceea albă e.
Dar tuşa? Şi mai albă-i!
Copii doar n-are ea.
De aceea-i şi mai albă,
Că-i tare singurea.
Două mere
Iar e toamnă. Zile calde.
Frunza ruginie cade.
Frumuşel cei mici se spală
Şi se duc cuminţi la şcoală.
Maică în ghiozdan le pune
Câte două mere bune
Şi creioane, cărţi, caiete
Şi le dă în mâini buchete.
Eu sunt mic, rămân acasă,
Vreau să plâng, că nu mă lasă…
Şi-mi aduce mama mie
Mere mari, o farfurie.
Însă ce să fac cu ele?
Fie chiar să-mi dea şi-o poală.
Eu vreau două, două mere,
Dar să le mănânc la şcoală.
Bradul
Drag ni-i bradul ca un neam,
Noi cântăm, el dă din ram.
Bradul este bucuros,
Că-i cântăm: „O, brad frumos!”
– Unde-ţi place, măi brăduţ?
Între noi sau în codruţ?
– Cum să-ţi spun, măi pui drăguţ?
Între voi şi în codruţ!
Reamintim că, în data de 31 martie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, în unanimitate, un proiect de hotărâre prin care s-a instituit Ziua Națională a Lecturii în data de 14 februarie, de ziua de naștere a marelui poet Grigore Vieru.
