În evoluția lor istorică, statele s-au condus de anumite doctrine, strategii și politici în asigurarea securității și apărării naționale. Unele state au decis să adere la anumite alianțe sau organizații politico-militare, altele au adoptat statute de neutralitate, de exemplu Elveția, Irlanda, Austria, inclusiv și Republica Moldova ș.a. Însă, astăzi, în contextul invaziei militare a Federației Ruse în Ucraina, neutralitatea statelor deja nu este considerată o normă sau chiar garant de securitate, dar mai curând o excepție, de exemplu două state neutre, Suedia și Finlanda, au înaintat cererea de aderare la NATO, cerere care a fost acceptată unanim. Citește un articol la acest subiect semnat de Natalia Albu, expertă în securitate, directoare executivă a Platformei pentru Securitate și Apărare, conferențiară universitară, Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”.
Actualmente, în Republica Moldova, neutralitatea devine un termen tot mai des discutat, însă există confuzii privind semnificația neutralității, oferind premise pentru narative false care dezinformează populația privind necesitățile de apărare a țării.
Totuși, ce înseamnă neutralitatea?
În general, termenul de neutralitate, provenit din latina medievală, a fost definit ca o situaţie a statelor care în timp de război nu iau parte la luptă.
De regulă, neutralitatea este un concept stabilit de legi, tratate sau chiar tradiții, care restricţionează legal implicarea statului în război, dar şi obligă părţile beligerante să respecte integritatea statului neutru.
În 1994 Republica Moldova și-a proclamat neutralitatea sa permanentă în constituție, argumentând că statele lumii, inclusiv cele din spațiul ex-sovietic, recunoscând independența țării, vor respecta și statutul de neutralitate. Plus, că acest statut va fi un ajutor solid în soluționarea conflictului de pe malul stâng al râului Nistru și va asigura retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
Astfel, apare întrebarea: cum funcționează neutralitatea și care sunt condițiile esențiale de existență a acesteia, inclusiv pentru Republica Moldova?
În primul rând, atunci când este respectată inviolabilitatea teritoriului statului, dar pe teritoriul Republicii Moldova încă staționează trupe militare ale altor state, prin aceasta Federația Rusă nu respectă angajamentele asumate prin semnarea acordurilor cu Republica Moldova privind retragerea militarilor și munițiilor de pe teritoriul țării.
În al doilea rând, statutul de neutralitate trebuie să fie recunoscut – pentru Republica Moldova neutralitatea are un caracter unilateral, căci nu a fost recunoscut de alte state sau organizații internaționale. Respectiv, nerecunoașterea statutului de neutralitate, lipsește Republica Moldova de garanții de securitate din partea altor state și organizații.
În al treilea rând, declarația de neutralitate trebuie să fie credibilă, adică trebuie să existe o capacitate de apărare, căci statul neutru fiind amenințat are dreptul la legitima apărare împotriva unui atac armat îndreptat contra suveranității și integrității sale teritoriale. Acest drept a fost recunoscut și de Hotărârea Curţii Constituţionale din 2017. Plus, faptul că Republica Moldova nu face parte din UE și nici din NATO, micșorează capacitatea Republicii Moldova de a miza pe suportul direct ale altor țări, în cazul unor situații tensionate. De aceea statul neutru este obligat să-și asigure inviolabilitatea teritoriului său cu o armată modernă și echipată corespunzător. Iar colaborarea bilaterală sau multilaterală devine o componentă esențială în dezvoltarea sectorului de apărare.
Ce e de mai știut despre neutralitate?
Ajutorul umanitar și cooperarea pentru dezvoltare, precum și ajutorul refugiaților fie în caz de dezastre sau conflict armat internațional, pot fi furnizate de statele neutre. Neutralitatea nu are nicio influență asupra migrației și mișcărilor de refugiați, care sunt adesea consecințe ale conflictelor armate, distrugerea mediului și dezastrele naturale.
În fine, neutralitatea este un comportament într-un conflict armat internațional, nu o poziție asupra unor probleme specifice sau opinie. Neutralitatea nu înseamnă imparțialitate: chiar și statul neutru are dreptul la opinii politice și la cooperare și poate să-și promoveze valorile și interesele sale fundamentale de asigurare a securității naționale.
Activitatea este realizată în cadrul campaniei de informare pe subiecte de securitate și apărare, parte a proiectului „Combatarea dezinformării și dezmințirea știrilor false în Republica Moldova”.
