În acest sens, Bundestagul a aprobat joi, 10 noiembrie 2022, un proiect de lege depus de fracțiunile coaliției pentru modificarea Legii privind alegerile europene (20/3499), scrie pagina oficială a Parlamentului German.
Proiectul de lege este motivat prin faptul că vârstă minimă de vot la alegerile pentru Parlamentul European exclude de la dreptul de vot persoanele „care își asumă responsabilitatea în societate și pot, și vor să se implice în procesul politic”.
Potrivit comunicatului, generația tânără, în special, va fi afectată de problemele care fac în prezent obiectul proceselor democratice de luare a deciziilor. Teme precum protecția climei, proiectarea sistemelor de securitate socială în perspectiva schimbărilor demografice, stabilirea priorităților pentru investițiile publice și reglementarea internetului, precum și deciziile luate în acest sens, modelează viitorul într-un mod durabil și ar avea, prin urmare, un impact mult dincolo de perioadele legislative.
După cum explică cele trei grupuri parlamentare (social-democrații [SPD], ecologiștii [Bündnis 90/Die Grünen] şi liberalii [FDP]), distribuția pe vârstă a alegătorilor eligibili s-a schimbat în ultimii 50 de ani în detrimentul tinerilor. Potrivit proiectului, scăderea vârstei de vot corespunde și evoluției la nivel european. Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 3 mai 2022 solicită ca „vârsta minimă de vot pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Parlamentul European să fie de 16 ani în viitor”. Anterior, regulamentul UE din 17 aprilie 2019 privind inițiativa cetățenilor europeni a permis statelor membre să reducă vârsta minimă pentru susținerea unei astfel de inițiative la 16 ani.
La momentul de față, doar Austria, Malta și Belgia acordă dreptul tinerilor de 16 și 17 ani să voteze la alegerile pentru Parlamentul European, iar Austria și Grecia le permit tinerilor de 17 ani să voteze și la alegerile naționale.
Autor: Maxim Pistrui
