Platforma de discuții „Agenda Comună” a informat că, în data de 18 octombrie 2022, în cadrul celei de-a doua ședințe a liderilor partidelor politice din țară, s-a decis elaborarea unei scrisori în adresa Comisiei de la Veneția, în care au fost exprimate obiecțiile în privința proiectului de modificare a Codului electoral.
Potrivit comunicatului, politicienii au indicat asupra faptului că nu există un consens larg pe acest document în societatea moldovenească. De asemenea, a fost menționat și faptul că modificările propuse în Codul electoral pot afecta legitimitatea viitoarelor scrutine electorale.
Prin urmare, demersul a fost semnat de către:
# Ion Dron – președintele „Partidului pentru Oameni, Natură și Animale”;
# Ion Chicu – președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM);
# Ion Ceban – președintele Mișcării Alternativa Națională;
# Mihail Poleanschi – „Congresului Civic”;
# Adela Răileanu – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM);
# Victor Stepaniuc – președintele Partidului Popular Socialist din Moldova;
# Andrei Donica – președintele „Speranța-Надежда”.
Scrisoarea a fost adresată doamnei Claire Bazy Malaurie, peședinta Comisiei de la Veneția și doamnei Simona Granata-Menghini, directoare/secretară a Comisiei de la Veneția.
Conținutul scrisorii tradus în limba română
„Onorabili membri ai Comisiei de la Veneția,
Noi, reprezentanții partidelor politice parlamentare, precum și extraparlamentare din Republica Moldova avem onoarea să vă exprimăm salutul pentru înalta contribuție a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept în procesul expertizării cadrului normativ național.
Prin intermediul acestei adresări, tindem să aducem atenție Comisiei despre tentințele nedemocratice de angrenare politică a Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova. Obiectiv care urmează a fi realizat prin adoptarea modificărilor la Codul electoral, acesta fiind deja votat în lectura întâi la 28 iulie, curent.
Pe această cale, salutăm vizita de informare și documentare pentru pregătirea Opiniei comune asupra reformei electorale din Republica Moldova. Totodată, fiind alertați de tendințele totalitare și nedemocratice în ceea ce privește reforma electorală și dat fiind procesul de adoptare a Opiniei Comisiei privind noul Cod electoral, tindem să subliniem seria subiectelor care vin să compromită legalitatea, transparența și obiectivitatea proceselor electorale în Republica Moldova.
Astfel, un prim indiciu al intenției de subminare politică a Comisiei Electorale Centrale îl constituie conceptul reformatării acesteia. Comisia va fi compusă din șapte membri care activează permanent pe durata mandatului. Iar prevederile proiectului nu reglementează statutul membrilor comisiei din componența actuală, desemnați în anul 2022, iar una dintre opțiuni este dizolvarea acestei componențe pentru a asigura formarea unei noi comisii după formula propusă în proiect, care va putea propulsa candidaturi antrenate politic și loiale guvernării.
Reamintim că formatul unei «noi» comisii este după cum urmează: a) un membru este numit de către președintele Republicii Moldova, b) doi membri de la CSM, c) doi membri de la Guvern, d) doi membri de la Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției. Observăm astfel ponderea «exponenților» politizați în această comisie.
Complementar, pentru a demoraliza actuala componență CEC, dar pentru a descuraja oricare alți candidați de a aspira la statutul de membru al CEC, legiuitorul își propune încetarea mandatului membrului Comisiei Electorale Centrale în cazul constatării incompetenței profesionale grave și evidente. Deși această normă, propusă la art. 23 lit. h), conține riscuri ale calității legii, iar pe cale de consecință, riscuri de neconstituționalitate.
Norma legalizează procedurile de eliberare subiectivă din funcție a actualilor, dar și a potențialilor membri ai comisiei, care eventual sunt sau vor deveni incomozi factorului politic.
În sensul celor expuse, rămâne incert cine va constata pretinsa incompetență, odată ce un candidat a devenit membru al comisiei și a fost supus procedurilor de preselecție.
O altă amenințare la adresa democrației se conține în instituirea posibilității extinderii zilelor în care sunt desfășurate alegerile, or, art. 8 alin. (2) din proiect prevede expres că «alegerile în unele circumscripții electorale sau secții de votare pot fi desfășurate, din motive obiective, pe parcursul a două zile».
Fără a oferi criterii de claritate și previzibilitate în privința: cine este autoritatea care va aprecia și decide «motivele obiective» pentru extinderea pe parcursul a două zile a alegerilor? Cine va asigura paza și integritatea secțiilor de vot? Cum se va realiza renumărarea buletinelor la sfârșitul zilei? Această normă, atrage după sine posibilitatea încălcării principiului separației puterilor, dar și «jonglării» cu rezultatele acestor alegeri.
Codul electoral, în redacție actuală, prevede expres în art. 83 faptul că data alegerilor parlamentare se stabilește printr-o hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
O latură sensibilă a proiectului o constituie conceptul «votului electronic». Or, în art. 13 alin. (1) proiectul fortifică rolul Comisiei Electorale Centrale de a «oferi posibilități alternative de vot», astfel comisiei i se oferă posibilitate de a implementa procedura de vot electronic în baza unui regulament, fără a trece controlul legislativ fapt care contravine «Capitolului X – Votarea» din Codul electoral, care prevede expres modul și procedura de votare, precum și «Capitolului XI – Numărarea voturilor și totalizarea rezultatelor alegerilor».
Atragem atenția Comisiei asupra faptului că subiectul votului electronic privit în particular, dar și integral proiectul Codului electoral nu a întrunit un consens larg în parlament, opoziția operând cu propuneri de perfecționare a cadrului normativ propus, care au fost ignorate.
Complementar, sistemul alternativ de vot este privit cu scepticism în societate, dar mai cu seamă, cetățenii sunt rezervați în ceea ce privește securitatea acestui vot, posibilitățile de monitorizare a integrității votului electronic, dar și riscurile majore legate de mecanismul de criptare și decriptare a votului. În același timp modificările forțate de putere provoacă multiple dubii întemeiate la capitolul posibilităților de garantare a votului secret, care este unul dintre cele mai fundamentale principii europene în domeniul electoral.
Despre aceste riscuri tehnice vorbesc specialiștii naționali, dar și cei internaționali, cum ar fi modelul Estoniei, care în esența sa este bazat exclusiv pe prezumția bunei-credințe, dar nu pe soluții tehnice impenetrabile.
Controversat este și faptul că legiuitorul optează pentru emiterea cheilor prin intermediul ambasadelor (oficiilor consulare), fapt care ar putea compromite procedura emiterii și evidența acestora.
Alarmant este și conceptul supravegherii financiare a partidelor politice, care este extins prin norma din art. 26 și prevede printre atribuțiile Comisiei Electorale Centrale în domeniul supravegherii și controlului privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale: cea de conlucrare, în vederea asigurării respectării legislației privind finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a activității grupurilor de inițiativă, cu autoritățile publice centrale și ale administrației publice locale, precum și cu alte instituții sau entități, indiferent de forma juridică de organizare.
Astfel, prin intermediul normei respective este legalizată procedura «investigării» segmentului financiar al partidelor, inclusiv cu implicarea organelor de drept și eventual celor ale securității. Fapt care reamintește de «poliția politică» în toate formele ei cunoscute de umanitate.
Acest concept este dezvoltat și prin instituirea un regim represiv cu implicarea organelor de drept, prin prevederile propuse la art. 58: «Pentru elucidarea unor suspiciuni rezonabile, Comisia Electorală Centrală, sau după caz consiliul electoral de circumscripție, poate colabora cu/sau sesiza autoritățile publice care dețin sisteme informaționale publice și/sau au atribuții de control, în vederea prezentării informațiilor necesare sau efectuării unor verificări suplimentare, în limita competențelor funcționale ale acestor autorități».
Complementar, legiuitorul atribuie Comisiei Electorale Centrale rolul, dar mai cu seamă accesul instantaneu la informațiile bancare ale partidelor politice. Or, potrivit art. 56 al proiectului adoptat, banca în care sunt deschise conturi cu mențiunea «Fond electoral»/«Destinat grupului de inițiativă» informează zilnic, prin poșta electronică, Comisia Electorală Centrală, sau după caz consiliul electoral de circumscripție, despre rulajul mijloacelor bănești și soldul pe conturile bancare respective.
Norma respectivă, instituie un mecanism de monitorizare instantanee a rulajelor bancare, fapt care dublează nejustificat debitul informațional analizat la faza examinării rapoartelor financiare. Dar și asigură «mâna guvernării pe pulsul» financiar al partidelor politice.
Referindu-ne la organele electorale din Stânga Nistrului, legiuitorul prevede că în cazul alegerilor parlamentare, al alegerilor prezidențiale și al referendumurilor republicane, pentru alegătorii din localitățile din Stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală, cu cel puțin 35 de zile înainte de data alegerilor, poate organiza secții de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția constituțională a autorităților publice centrale.
Norma citată supra compromite dreptul constituțional al cetățenilor de a alege, consfințit în art. 38 din constituție. Or, în redacția propusă, deschiderea secțiilor de votare în Stânga Nistrului rămâne la discreția Comisiei Electorale Centrale. Totodată normele în vigoare din Codul electoral, care asigură deschiderea secțiilor de votare în Stânga Nistrului sunt reformulate, în sensul reducerii obligativității înființării acestora.
Un alt element de risc este conturat de accesiblitatea buletinului de vot, legiuitorul propune elaborarea acestuia exclusiv în limba română, în pofida prevederilor constituționale de la art. 13 precum și în pofida spectrului comunităților etnice din Republica Moldova: ucraineni, găgăuzi, ruși, bulgari, care constituie de la 1 % la 7 % din populație.
Continuând cu referire la listele electorale suplimentare, legiuitorul își propune ca în listele respective să se includă: cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot aflați în străinătate, care nu figurează în lista electorală de bază și se prezintă în ziua alegerilor la secția de votare respectivă.
Acest exercițiu poate genera cazuri de dublare a votului. Or, cetățenii parveniți din statele vecine pot exercita votul și în țara gazdă în aceiași zi.
Iar printre normele necorespunzătoare niciunui test de legalitate se numără prevederea potrivit căreia Comisia Electorală Centrală poate solicita Agenției Servicii Publice radierea din oficiu a partidelor politice în condițiile Legii nr. 294/2007 privind partidele politice, precum și anularea înregistrării care se aplică prin hotărâre a organului electoral care a înregistrat subiectul electoral.
Pe această cale se oferă competență organului electoral de a anula înregistrarea candidatului/concurentului, la care merită să observăm în coroborare cu faptul că hotărârea organului electoral este executorie din momentul emiterii, iar contestarea acestora nu suspendă hotărârea.
Finalmente, în contextul elementelor de risc enunțate, solicităm Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept întreprinderea tuturor măsurilor ce se impun în vederea expertizării prompte a prevederilor reformei electorale propuse, astfel încât acest exercițiu să fie realizat exclusiv în albia democrației și a statului de drept, iar într-un final cetățenii Republicii Moldova să beneficieze de un cadru legal transparent, previzibil și ajustat la standardele internaționale, iar actorii politici să nu se transforme în păpușari sau în victime electorale.
În contextul celor expuse mai sus, Vă atenționăm asupra faptului că în societatea moldovenească nu există un consens național pe marginea proiectului de modificare a Codului electoral. Aceste modificări pot contribui la o scindare și mai mare în tara noastră. Drept urmare, un eventual scrutin și activitatea Comisiei Electorale Centrale vor crea percepția lipsei de legitimitate și de fraudare a scrutinului”.
