De la transformarea propriei localități într-un „hub regional” cu mașini electrice și până la tururi virtuale în diferite locuri ale țării – tinerii antreprenori din Moldova au idei de afaceri, multe idei, dar nu toate ajung să fie realizate. Motive sunt multe: începând de la finanțare și terminând cu lipsa experienței sau a cunoștințelor necesare pentru a face ca lucrurile să meargă. Ei au nevoie să fie susținuți. Incubatoarele regionale de afaceri și programele lor pentru tinerii antreprenori le oferă posibilitatea să-și dezvolte potențialul.
Locul unde afacerile înfloresc
În anul 2017 la Călărași a fost creat Incubatorul de Afaceri. Acesta este al zecelea incubator din cele 11 deschise în Republica Moldova cu sprijin tehnic și financiar din partea Uniunii Europene.
În acest an, Incubatorul de Afaceri din orașul Călărași a împlinit cinci ani de la inaugurare. Și în acest timp, de serviciile incubatorului au beneficiat 84 de companii rezidente, dintre care 42 se regăsesc și la moment în instituție. Incubatorul le oferă șansa persoanelor care au o idee de business să o implementeze și să înceapă să lucreze la ea. Rezidenții beneficiază de suport informațional, au ocazia de a fi parte în diverse programe pentru antreprenorii începători, iar spațiile pe care le închiriază sunt la cel mai redus preț de pe piață.
Victor Ambroci, directorul incubatorului de la Călărași, spune că acest loc este o școală de business unde antreprenorii cu idei și planuri de afaceri au șansa să-și realizeze visurile.
„Majoritatea companiilor care vin în incubator sunt start-upuri ce se află la început de cale și doresc să-și ia avântul. Mulți rezidenți au ideea, dar nu știu cum să o implementeze. Aici deja noi, echipa managerială, îi ajutăm pe parcursul a trei ani de zile să își dezvolte afacerea pas cu pas.”
Rezidenții sunt ajutați cu documentele necesare de la Agenția Servicii Publice, iar dacă vorbim despre afacerile culinare – cu autorizație sanitară de la Centrul de Sănătate Publică.
„Noi îi ghidăm ca afacerea să meargă cât mai repede și să se accelereze. Îi facem rezidenți cu acte în regulă, încheiem contractul și atunci trei ani ei sunt pe mâini bune.”
Perioada de incubare a unei companii durează trei ani, timp în care beneficiază de un preț al chiriei mult mai mic decât cel care este pe piață:
# 30 % în primul an;
# 60 % în al doilea an;
# 80 % în al treilea an.
„Pentru aceasta și au fost create incubatoarele – să reducă rata de falimentare a companiilor și să dezvolte întreprinderile mici și mijlocii în regiuni. În primii trei ani de activitate fiecare a doua companie, conform statisticilor din lume și din Republica Moldova, este supusă falimentului.”
Totodată, Incubatorul de Afaceri Călărași este unicul incubator din țară care oferă posibilitatea să devii rezident virtual. Poți să-ți înregistrezi compania în incubator, să ai adresă juridică în el, să primești poșta, dar fizic să nu fii prezent. Rezidenții virtuali achită o taxă de 1 500 de lei anual pentru a beneficia de serviciile incubatorului și de asistența echipei manageriale.
„Cei care au nevoie pot beneficia de un credit de 60 000 de lei cu dobânda de 0 %. Dacă compania este la început de cale poate accesa acest suport. De asemenea, rezidenții pot accesa cu ajutorul nostru programele Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului [ODA] «Start pentru Tineri», «Femei în afaceri» sau «PARE 1+1»”, menționează Victor Ambroci.
La momentul dat, spectrul de activități din cadrul Incubatorului de Afaceri din Călărași este unul foarte divers. Astfel, aici sunt găzduite servicii de contabilitate, ateliere de croitorie, atelier de patiserie, atelier de reparație a calculatoarelor, un centru de dezvoltare personală, sală de sport, studio de înregistrări, consultanță privind modul sănătos de viață, saloane de înfrumusețare etc. Toate cele 42 de companii din cadrul incubatorului generează anual o cifră de afaceri de 15 milioane de lei. Dintre care în jur de 1 milion de lei se întorc indirect în bugetul local.
„Acești indicatori ne-au ajutat să luăm trofeul «Incubatorul Anului 2020». Dintre cele 42 de companii prezente în incubator 35 sunt start-upuri, 27 sunt gestionate de tineri și 21 de companii sunt administrate de femei. Per total au fost create 149 de locuri de muncă.”
Incubatorul dispune și de un program de accelerare al afacerilor. Asta presupune un spațiu dotat cu laptopuri, tablă interactivă și o bibliotecă antreprenorială. Programul este destinat pentru persoanele care au o idee de afaceri, vin la incubator, și echipa managerială încercă să vadă dacă ideea este bună pentru a fi implementată la nivel local sau regional. Pe parcursul a trei luni aceste persoane beneficiază de mentorat și elaborează un plan de afaceri. În cadrul incubatorului ei sunt ghidați câte o oră sau două pe zi. Mentoratul este gratuit timp de trei luni de zile. Deja după trei luni de mentorat aceste persoane pot accesa un program ODA. Atunci pot deveni chiar și rezidenții incubatorului.
„Avem 19 beneficiari care au trecut prin acest accelerator. O parte din ei au devenit și rezidenți ai incubatorului beneficiind de accelerare și suport prin diferite programe. Unii au accesat acest program doar cu o idee să vadă dacă ar merge. Ideea a fost bună, au câștigat finanțarea și au dotat birourile personale cu toate cele necesare.”
Incubatorul de Afaceri de la Călărași a fost deschis în 2017 cu susținerea financiară a Uniunii Europene în valoare de 8,5 milioane de lei, în parteneriat cu Ministerul Economiei, ODA și Consiliul raional Călărași.
Pagina de Facebook a incubatorului o puteți găsi aici. Datele de contact ale managerului incubatorului, Victor Ambroci: 060 88 86 14 sau e-mail – [email protected].
Călărași – „hub regional pentru mobilitate electrică”
Odată cu începerea războiului în țara vecină din Est mulți oameni din Moldova au început să cumpere mașini electrice. Motivul – prețurile mari la combustibil. Această cerință de pe piață este satisfăcută de către Andrei Pînzaru – un tânăr din Călărași care a decis încă în pandemie să dezvolte localitatea și să o transforme într-un „hub regional pentru mobilitate electrică”. Așa a început să aducă mașini electrice din China.
După ce a studiat șase ani în China și încă trei ani a locuit acolo a decis să se întoarcă acasă și să aducă un know-how.
„Eu m-am dus în China cu ideea de-a aduce ceva bun acasă. Pe mine toți mă întrebau dacă nu vreau să rămân acolo. Răspunsul a fost de la început unul clar – nu. În 2015 China a început a investi masiv în mașinile electrice, am văzut cum se dezvoltă la ei totul și am pus ochiul pe ele. Tehnologia era deja gata, și am decis să aduc aceste mașini în Moldova”, ne povestește Andrei.
Tânărul ne spune că pandemia l-a ajutat să-și dezvolte acest business. Având în vedere că se afla în țară și nu putea pleca peste hotare a început să interacționeze cu mai mulți oameni, să cerceteze piața locală, să identifice necesitățile ei. Timpul petrecut acasă l-a motivat să acționeze și să implementeze ideea inițială cu care a venit din China – mașinile electrice.
„Am fost primii care am adus mașinile electrice din China în Republica Moldova. N-am inventat nimic, n-am construit aceste mașini. Pur și simplu am văzut ce este bun acolo și am decis să implementez și la noi. Acest lucru a devenit posibil în anul 2019, când China a adoptat o lege care permite ca mașinile de mâna a doua să fie scoase din țară și să fie vândute. După ce am făcut primul import de mașini au început și alții să facă același lucru, și s-a început valul”, menționează Andrei.
Totuși, odată cu începerea războiului din Ucraina au crescut prețurile pentru mașinile electrice. Dacă în anul 2020 Andrei putea aduce o mașină în țară și să o vândă la un preț de 13 800 de euro, acum aceeași mașină este deja la un preț de 18 000 de euro. Diferența de aproximativ 5 000 de euro este din cauza transportului. Companiile maritime nu mai debarcă mașinile în portul de la Odesa, dar în porturile din Grecia, Turcia etc.
Pe lângă mașinile electrice propriu-zise, Andrei aduce din China și piese la comandă pentru ele. Și după cum spune chiar el, acesta este unul dintre avantajele pe care le are el în comparație cu concurenții săi.
Andrei a fost ajutat la început de cale de către Incubatorul de Afaceri Călărași. Acolo arendează un oficiu pe care l-a făcut sediul juridic al companiei. Beneficiile de a deschide o companie în incubator, după cum spune Andrei, sunt consultările de business de care poți beneficia dar și cheltuielile minime pe care le ai.
„Dacă nu ai un flux de bani care să-ți asigure arenda, salariile etc., atunci businessul tău se va duce în jos. Incubatorul te scutește de aceste probleme. Achităm un preț preferențial pentru arendă, care este mult mai mic decât media pe piață. Incubatorul ne oferă spații dotate cu tot ce este necesar. Pur și simplu vii aici și începi a lucra la ideea ta de business pe care o ai.”
Contractul rezidenților cu incubatorul este de trei ani. După acest termen fiecare decide dacă să mai rămână în el sau să plece. Andrei a decis – va rămâne în continuare la Incubatorul de Afaceri Călărași.
În luna august 2022 afacerea lui Andrei a împlinit doi ani de activitate. Acum tânărul își dorește să instaleze prima stație de încărcare electrică cu standard chinez în Călărași, ca în câțiva ani orașul său natal să devină epicentrul mașinilor electrice din Moldova. Pentru a realiza acest lucru Andrei se gândește să acceseze un grant.
Tururile virtuale sunt o realitate
Idei de a dezvolta afaceri am găsit și la sudul Republicii Moldova, în orașul Cahul. Acolo i-am întâlnit pe Oleg și Petru – absolvenții facultății de Informatică a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Ambii au făcut licența în informatică, iar acum sunt studenți la masterat în aceeași universitate.
Tinerii au decis să-și deschidă o afacere inedită – să creeze excursii virtuale cu ajutorul inteligenței artificiale. Spun că această ideea le-a venit în pandemie, când toți se aflau în case și vizitele de la distanță au devenit chiar un lucru necesar.
„Prima dată mi-a venit ideea să fac tur virtual pentru muzeu. Oamenii să poată accesa online un site, să achite biletul și să vadă tot ce se află în interior. Dar timpul să fie limitat, să ai la dispoziție o oră pentru a vedea toate exponatele. Ar fi un plus atât pentru noi, cât și pentru muzeu – ar putea avea vizitatori virtuali”, spune Oleg.
Oleg și Petru se cunosc de mult timp, au stat în aceeași cameră la cămin. Spun că asta i-a apropiat. Iar pasiunea lor comună – informatica –, a fost acel element ce i-a unit și determinat să lucreze împreună.
Tinerii menționează că vor să creeze o hartă a Moldovei, împărțită pe regiuni, unde să fie amplasate anumite locuri pe care oamenii să le viziteze virtual: muzee, restaurante, teatre, hotele și apartamente/case care se vând sau se dau în chirie. Site-ul pe care îl creează tinerii se numește „fortal.md” și în curând va fi lansat.
„Va fi o hartă interactivă, unde orice persoană ar putea vedea de exemplu 10 restaurante din Cahul și să decidă unde vrea să facă nunta. Asta i-ar lua 30 de minute, dar nu o zi întreagă dacă ar merge fizic”, ne spune Oleg.
Petru specifică faptul că încă n-au început colaborarea cu anumite localuri, dar acest lucru urmează. Vor mai întâi să-și creeze un portofoliu pe care să-l poată arăta potențialilor clienți. Din acest motiv acum ei lucrează la prima excursie virtuală a unui bloc de la universitate: „După ce vom avea proiectul gata integral vom putea uimi și potențialii clienți cu serviciul nostru”.
Pentru ca rezultatul final să fie unul încă mai bun, tinerii au nevoie de un calculator mai puternic pentru procesarea imaginilor și de un aparat de fotografiat performant.
„Panoramele pe care le facem sunt de o rezoluție foarte mare. Din acest motiv și avem nevoie de un calculator mai bun. Ceea ce ține de modificarea pozelor utilizăm Photoshop. Deja programul care face turul este creat de către noi”, menționează Oleg.
Tinerii au participat în luna iunie, timp de o săptămână, la prima Tabără de antreprenoriat organizată de „EU4Moldova: Startup City Cahul”, la care au aflat cum pot iniția, administra și dezvolta cu succes o afacere. Ei spun că au avut nevoie să cunoască mai multe despre partea legislativă în ceea ce ține de gestionarea afacerii.
„Am învățat legislația și contabilitatea. Am înțeles cum să desfășurăm din punct de vedere legal businessul. Coordonatorii ne-au oferit informațiile necesare ca să avem o viziune mai clară. Mai mult ca atât, am primit și un ghid cu materiale adiționale”, povestește Petru.
Pe lângă tabăra de antreprenoriat „Startup City Cahul”, care este un proiect implementat de ATIC, cu asistența financiară a UE și în parteneriat cu Ambasada Suediei, Oleg Cîrchelan a participat și la Hackathonul Start-Up City Cahul.
„La primul Hackathon am participat cu ideea de stații de așteptare autonomă. Am luat primul loc. A doua oară am participat cu un proiect ce ține de instalarea camerelor de luat vederi și securitate. Deja de trei ani acest proiect este o afacere activă. Împreună cu Petru instalăm sisteme de supraveghere și securitate. Cel puțin peste 40 de camere am instalat. Au fost cazuri când datorită camerelor noastre s-a reușit să se găsească infractorul.”
Oleg Cîrchelan și Petru Terzi sunt și participanții organizației „Startup Students” unde activează în departamentul echipei de IT.
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului ‘EU NEIGHBOURS east’, opiniile expuse aparțin autorului.
