Sabina Timoftii este studentă în anul III la colegiul ULIM, specialitatea „Turism”. La doar 18 ani, tânăra este o sursă de inspirație veritabilă pentru cei care vor să-și depășească limitele. Pe lângă faptul că își împarte zilnic timpul între studii și job, Sabina face voluntariat de peste patru ani, fiind coordonatoare HR la Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă, dar și în cadrul rețelei ESN (Erasmus Students Network) din Chișinău, unde este vicepreședintă la nivel național.
Pasiunile Sabinei nu se opresc aici. Studenta a găsit un echilibru perfect dintre networking, lucru cu tinerii, mentorat, coordonare și team building. Pentru ea, tot ceea ce ține de abilitarea tinerilor în sfera voluntariatului, precum și evadarea lor din zona de confort, reprezintă o motivație nemărginită.
Cum a descoperit voluntariatul
Farmecul voluntariatului i-a fost dezvăluit tinerei la 13 ani abia împliniți printr-un City Quest la care a fost chemată de către o prietenă, după care a urmat o școală de vară și a ajuns, într-un final, să semneze un contract cu o organizație din Bălți.
„De ce? Pentru că eram mică și curioasă. Să fim serioși, ce lucruri mari poate face un copil de 13 ani? Credeam eu. Am înțeles că, împreună cu o echipă puternică și coordonatori care își iubesc lucrul, poți face unul cât 13. Au fost doi ani plini de experiențe și amintiri, în timpul cărora am realizat că vocea mea este mult mai răsunătoare decât îmi puteam imagina. Am avut un exemplu frumos, am încetat să mă tem, am înțeles ce înseamnă o echipă și am obținut noi prieteni. Nu valorează cantitatea organizațiilor, ci calitatea și folosul activității mele, fiind membră sau voluntară. Am descoperit mai mult de 15 organizații, toate cu specificul și farmecul lor, dar, evident, începi să le filtrezi și să te axezi pe cele care te interesează și cele în care feedbackul tău și al tinerilor este auzit și acceptat”, împărtășește Sabina.
Gestionarea eficientă a timpului
Activismul continuu al Sabinei se bazează pe faptul că nu acceptă pretextele care camuflează lipsa conștientă de interes. Aceasta le recomandă tinerilor să îmbine, să înțeleagă și să ofere prioritate lucrurilor care merită, cu adevărat, timpul lor.
„De mică eram cu nasul peste tot și, ca prin minune, le reușeam pe toate. De fapt, schema este foarte simplă. În 12 ore de soare afară reușești să faci foarte multe. Scuza «nu am timp» e doar o barieră prin care cineva își ascunde lenea. E un fel de sinonim al «nu vreau» sau «nu vreau să-mi irosesc timpul pentru lucrul cutare». Cine a zis că nu poți stabili o ședință în pauza dintre ore, în loc să stai pe Instagram sau să fugi după o plăcintă? După lecții, în loc să pleci acasă, mai reușești să faci și un job part-time, să vizitezi colegii de la organizație sau să participi la un eveniment. Este rutina mea zilnică. Obosesc? Un pic, dar e tipul acela de oboseală plăcută”, admite tânăra.
Oportunitățile pe care le oferă voluntariatul
Sabina afirmă că voluntariatul este calea cea mai bună de a te deschide, de a-ți crea propriul „ecosistem” în care să te simți bine, în care nu ești doar auzit, ci și ascultat. Voluntariatul oferă toate aspectele de care are nevoie un matur în devenire: experiență, cuvânt, amintiri, prieteni, cunoștințe, provocări, motivație, creștere.
„Acestea sunt doar aspectele imateriale, dar nu uităm nici de celelalte: carnetul de voluntar (care poate înlocui chiar jumătate de an de stagiu de muncă), scrisorile de recomandare (recunoscute internațional) și, desigur, un subpunct exclamator în CV. Recomand să încercați. Nu scăpați nicio oportunitate, în spatele ei se poate ascunde o istorie. Riscați. Riscați și nu vă temeți, dar informați-vă”, le sugerează Sabina tinerilor.
Experiența cu Erasmus
Subiectul este unul larg și cu multe subramuri. Sabina l-a considerat întotdeauna interesant, cercetându-l până în ziua de azi. Pentru ea, practica bate gramatica. Abia acomodată în Chișinău, în luna octombrie, a simțit nevoia să-și continue activitatea de voluntariat. A găsit pe Facebook un training despre Erasmus și, după mult timp de cercetare, a aderat pentru prima dată la ESN Chișinău ca voluntară, unde acum este vicepreședintă. Până în prezent a avut doar experiențe care i-au confirmat încrederea în program, recunoscând că cel mai frumos sentiment e să-ți reprezinți țara și să te uiți la ochii celor din diasporă, când le povestești sau le arăți tradițiile noastre.
„Neavând 18 ani împliniți, în această vară am participat la Primul meu Youth Exchange. După doi ani de ciulit urechile despre Erasmus și de aderare la organizații legate de acest program, în sfârșit, am evadat și eu. Era în Italia. Cred că, în majoritate cazurilor, primul este cel mai memorabil, pentru că emoțiile de la început nu le mai poți acoperi cu cele repetate. Între primul și al doilea, pauza nu-i mare. În a doua lună de vară eram deja în Armenia, era training curs, unde am vorbit despre: comunicare, colaborare, creativitate și gândire critică. Al treilea, la fel, n-a așteptat mult: eu, în Brașov, cu noi așteptări și experiențe, ca reprezentantă a Republicii Moldova. Partea de Intercultural Evening o adoră toți”, relatează tânăra.
Cine poate participa într-un proiect Erasmus
Sabina menționează că în Erasmus Youth Exchange pot participa tinerii de la 13 până la 30 ani cu un lider de grup, care a împlinit majoratul sau care l-a depășit. La traininguri se pot alătura doar cei care au peste 18 ani.
„Peste tot pot fi excepții, dar sunt rare. În ceea ce ține de mobilități academice, acestea sunt pentru studenții anului II, pe o perioadă mai îndelungată. La fel, programele de voluntariat pot fi de la câteva luni până la un an petrecut în țara-gazdă. După cum am mai zis, subiectul este unul foarte larg și cu multe aspecte, dar se merită. Un punct foarte important este cunoașterea obligatorie a limbii engleze”, subliniază Sabina.
Atuurile unui participant la Erasmus
Din punctul de vedere al tinerei, Erasmus este una dintre cele mai frumoase și atrăgătoare oportunități inventate de lume vreodată. Participanții au posibilitatea să se deschidă la nivel internațional, să depășească pragul casei, să învețe noi limbi, să cunoască noi oameni, noi obiceiuri și, inevitabil, noi cunoștințe.
„Problema este că unii tineri nu știu despre Erasmus, dar, din acest motiv, suntem noi, coordonatorii și «motivatorii» de a căuta și de a cerceta, de a ști și de a încerca”, adaugă Sabina.
Autoare: Dumitrița Albu
