Echipa #diez s-a avântat într-o mică expediție. Împreună cu istoricul Sergiu Musteață, am coborât în pivnița casei Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, de pe bulevardul Grigore Vieru. La aproximativ șapte metri adâncime, pe o scară improvizată din lemn, unde sunt vizibile „urmele treptelor care cândva au fost o scară circulară foarte bine amenajată”, am ajuns în presupusele beciuri ale vestitului mitropolit. Un loc umed și întunecat, dar plin de istorie.
Expediția a fost desfășurată în contextul recentelor informații apărute în mediul online despre noile descoperiri ale arheologilor în această zonă. Astfel, am dorit să vedem și noi amploarea acestui loc, iar ulterior să vă povestim și vouă despre micul patrimoniu cultural, sub forma unor beciuri și trepte, descoperit în apropierea inimii Chișinăului.
Pivnița datează din secolul al XIX-lea. Se presupune că primul ei proprietar a fost Teodor Sabău, un om înstărit și bine cunoscut în perioada Chișinăului vechi. Ulterior, în primii ani de activitate în calitate de mitropolit, aici s-a oprit pentru câțiva ani Gavriil Bănulescu-Bodoni, care a devenit următorul proprietar al acestei clădiri.
Potrivit istoricului Sergiu Musteață, amploarea cupolei locului descoperit în aceste adâncuri demonstrează că acest spațiu putea fi nu doar un beci, dar și o posibilă sală dedicată unor activități specifice, precum o vinotecă sau o sală de degustații.
„Încăperea este una prea mare pentru a fi un depozit de provizii. De asemenea, am identificat deja un spațiu care ar fi destinat mai mult acestor lucruri care se află paralel cu încăperea respectivă. Prin urmare, am presupus că această cameră putea fi predestinată și altor activități”, menționează istoricul.
Intrarea prin care am coborât în pivniță a fost cândva o trecere directă din casă. Ușa principală a fost blocată de nisip și pietre când clădirea a fost demolată în perioada regimului sovietic. Potrivit istoricului, casa respectivă a fost una dintre cele mai impunătoare construcții ale Chișinăului vechi.
De asemenea, strada Grigore Vieru, unde astăzi se efectuează cercetările arheologice, cândva era cunoscută cu numele de Ecaterinovca, intitulată în cinstea împărătesei ruse Ecaterina, însă în perioada interbelică acest drum a fost redenumit în cinstea Arhanghelilor Mihail și Gavriil din cauza soborului vechi și a bisericii cu același hram din regiune.
Totuși, în perioada Uniunii Sovietice, configurația acestei străzi a fost schimbată, iar clădirea, demolată. Astăzi, strada Grigore Vieru practic rupe în jumătate clădirea subterană, iar intrările ei sunt acoperite de asfalt.
Echipa de arheologi cercetează locurile respective încă din primăvara anului curent. Aceștia s-au axat pe identificarea unor intrări aleatorii celei deja cunoscute în subterană. Intrarea principală, conform machetei din arhivă, se afla în drum, unde nu putea fi accesată. Astfel, arheologii au intuit că poate există o intrare din altă direcție, cum ar fi cea din casă, lucru în care nu s-au greșit.
„La început, echipa de arhiologi cobora prin gura de aerisire a micii tinde din clădire, numite și tambur. După, colegi mei au reușit să se strecoare aici și am înțeles ce am găsit cu adevărat”, relevă Sergiu Musteață.
Pentru a descoperi în întregime amploarea acestor locuri, se necesită închiderea și decopertarea străzii. Echipa de arheologi a primit în acest sens susținerea Primăriei Municipiului Chișinău, care s-a oferit să acorde și un sprijin financiar pentru cercetarea patrimoniului cultural și transformarea acestuia, în viitor, într-un muzeu deschis.
