Domeniul tehnologiilor informaționale este unul plin de provocări, Valeria Veveriță și le-a asumat pe toate atunci când a decis să meargă la Facultatea Technical Computer Science, la University of Twente. Tânăra din Moldova cu mare pasiune ne-a relatat despre cursurile universitare, despre profesoara care a inspirat-o, despre posibila revenire acasă, despre domeniul în care se regăsește cel mai mult, dar și despre cum sistemul educațional din Moldova ar trebui să fie adaptat pentru a forma specialiști și specialiste competitivi și competitive.
Valeria a făcut liceul în Canada și, pentru că simțea necesitatea să iasă din zona de confort, a decis să își continue studiile pe continentul European. „Regatul Țărilor de Jos oferă un program vast de studii în limba engleză și pentru că am o engleză avansată în domeniul academic, am decis să depun actele de studii anume aici. Am ales University of Twente pentru că facultățile de aici se axează mult pe antreprenoriat și pe dezvoltarea proiectelor durabile în domeniul tehnologiilor informaționale, respectiv, am parte de multă practică”, menționează Valeria.
Decizia de a merge la Computer Science nu a fost una întâmplătoare, ci inspirată de exemplul profesoarei de informatică din liceu, Valeria nu a putut face altă alegere. „Profesoara era foarte pasionată de domeniul pe care îl preda și ne încuraja pe noi, fetele, să nu ezităm să ne proiectăm imaginea de viitoare profesioniste anume în IT.”
De asemenea, pentru Valeria era foarte important ca universitatea la care își va face licența să dispună de o gamă variată de oportunități și activități extracurriculare – cluburi de sport, cluburi de dezbatere, programe honors [un astfel de program oferă, de regulă, studenților și studentelor cu rezultate înalte să studieze un subiect la un nivel mai avansat]. „Programul este foarte încărcat, începem la 8.45 și terminăm la 17.30, dar totuși cred că este mereu timp pentru alte activități. În prezent, de exemplu, fac un program honors în filosofie, pe lângă cursurile universitare pe care le am, pentru că am avut nevoie de ceva creativ.”
La Universitatea din Twente, un an academic este împărțit în patru module. „Într-un modul sunt cel puțin patru subiecte și în fiecare săptămână învățăm câte ceva nou. Fiecare modul este alcătuit din prelegeri, tutoriale, examene sau lucrări individuale mai mari. De asemenea, la sfârșitul fiecărui modul trebuie să elaborăm câte un proiect practic, deci un curs este foarte complex.”
Valeria a fost impresionată de modulul bazat pe Inteligența Artificială și de modul în care aplicațiile interacționează cu oamenii. „De asemenea, mi-a plăcut modulul IV, în cadrul căruia trebuia să realizăm o aplicație web pentru o companie locală. Am avut oportunitatea să lucrăm, să discutăm și să învățăm de la oamenii din industrie, ceea ce e fantastic.”
Istoriile din spatele fotografiilor de pe Zoom
Din cauza pandemiei activitățile studențești au fost puse pe pauză, prin urmare, din moment ce Valeria a început studiile pe vreme de COVID-19, a avut cu mult mai puține interacțiuni memorabile alături de colegii și colegele de facultate. „La începutul anului, am avut o activitate de introducere în mediul universitar, unde alături de studenții și studentele de la Computer Science am mers la o grădină zoologică, iar după, am avut o masă tradițională neerlandeză. A fost o experiență unică pentru că am făcut cunoștință cu toți colegii și colegele mele, care vin din diferite colțuri ale lumii. A fost o experiență foarte caldă și îmi era interesant să descopăr oameni noi și poveștile acestora, pentru că în prezent, din păcate, suntem obișnuiți doar cu niște imagini pe Zoom. Dacă ar fi să vorbim despre domeniul academic, mi-a plăcut că am avut oportunitatea să lucrăm cu oameni din domeniu, dintr-o companie de tehnologii informaționale.”
Valeria menționează că, deși mulți dintre colegii săi și colegele sale au trecut printr-un șoc cultural, primele ei interacțiuni cu tot ce înseamnă cultura și modul de viață neerlandez au fost foarte calde, deoarece tânăra s-a informat și s-a pregătit pentru viața din Regatul Țărilor de Jos cu un an înainte de a ajunge acolo. „Am făcut cercetări extensive despre cultura neerlandeză, despre prețurile locale, despre mâncare, despre lucruri sociale, despre economice, despre oameni și despre industria pe care urmează să o studiez, și în care vreau să muncesc ulterior. Aș recomanda persoanelor care aleg Țările de Jos drept destinație pentru studii sau trai să se documenteze înainte să facă acest pas pentru a ameliora șocul cultural.”
Totodată, tânăra spune că până în prezent nu a reușit să se obișnuiască cu micul dejun tradițional neerlandez, care constă dintr-o felie de pâine cu granule de ciocolată. „Nu pot înțelege și nu mă pot adapta la acest mic dejun.”
Studenta ține să puncteze că neerlandezii sunt foarte primitori și săritori la nevoie, prin urmare, indiferent de circumstanțe, localnicii vor încerca să ajute așa cum pot. „Niciodată nu m-am simțit străină, mereu am fost binevenită aici.”
„Localnicii sunt foarte prietenoși și calzi”
Valeria a rămas impresionată de mentalitatea neerlandezilor în legătură cu interacțiunile sociale. „Localnicii sunt foarte prietenoși și calzi, dar nu te vor lăsa aproape atunci când este vorba despre cercul lor personal de prieteni, sunt foarte selectivi cu prietenii lor. Eu sunt o persoană deschisă, îmi place să comunic și m-am simțit ciudat când am realizat cât de greu este să te împrietenești cu adevărat cu ei. Totodată, o astfel de abordare cred că e foarte înțeleaptă.”
Tânăra este sigură că moldovenii ar putea învăța de la neerlandezi să fie mai deschiși către provocări noi, inovații, viziuni, oportunități și oameni de alte culturi. „Persoanele din Moldova își bazează gândirea pe stereotipuri și reticențe în raport cu tot ce e nou, ceea ce le afectează direct calitatea vieții și contribuie la stagnare.”
De asemenea, spune Valeria, moldovenii ar trebui să facă mai multe încercări de a ajuta mediul înconjurător îmbrățișând practicile de reciclare. „În Țările de Jos se pune un accent foarte mare pe îmbunătățirea mediului, iar cetățenii, împreună cu statul, folosesc toate pârghiile pe care le au – reciclarea, reutilizarea, reducerea consumerismului –, ceea ce e impresionant.”
„Sistemul educațional din Moldova trebuie să fie adaptat realităților contemporane”
Cea mai mare lacună pe care o vede tânăra în sistemele din Republica Moldova, care ar putea fi soluționată prin implementarea practicilor neerlandeze, ține de domeniul educațional. „În Moldova se pune accent foarte mare pe tocit și pe multă teorie, pe când în afara țării, cel puțin în Regatul Țărilor de Jos, la facultatea mea, se pune accent pe partea practică și cum știi să aplici teoria în proiecte actuale.”
De asemenea, una dintre probleme ar fi faptul că informația predată în școli și universități uneori nu este suficient de actualizată cerințelor contemporane. „Aici un impact major îl au inclusiv persoanele specialiste din industrie, care sunt deseori invitate la ore și care vorbesc despre inovațiile din prezent.”
Un alt punct la care Moldova ar trebui să lucreze mai mult ar fi relația dintre profesori și elevi. „Acasă, profesorii sunt văzuți ca instanțe finale de cunoștințe, nu poți să-i contrazici, ei și ele au mereu dreptate. Pe când în Țările de Jos e o relație mai deschisă, profesorii și studenții au o relație mai mult pe orizontală, în care se valorifică gândirea critică și opiniile fiecărui student și a fiecărei studente.”
„Vreau să acumulez experiență, să pot avea impact în Moldova”
Una dintre cele mai bune metode de a ține legătura cu realitățile de acasă este să nu pierzi atașamentul față de rudele și prietenii care au rămas în Moldova. Valeria ne spune că o verigă cheie în tot ceea ce înseamnă informații despre realitățile de acasă sunt anume persoanele dragi. „Spirtul și tradițiile moldovenești le am în ADN-ul meu și mereu țin să fac legături noi cu tineri și tinere din Moldova și România, deoarece împărțim tradiții comune. Împreună încercăm să cultivăm tradițiile noastre, să creăm proiecte frumoase prin care să popularizăm țara și cultura noastră.”
Valeria nu planifică să-și încheie parcursul academic după studiile de licență. Tânăra își dorește să facă și un masterat. Cât despre întoarcerea acasă, decizia definitivă nu a fost luată, deocamdată. „Mi-ar placea să mă întorc acasă, dar nu cred că am acumulat experiența necesară pentru a avea un impact mare în Moldova. Din acest motiv vreau să-mi continui studiile, să lucrez o perioadă peste hotare, să acumulez experiență și după asta să aplic experiența aceasta acasă.”
Salarii mari și proiecte etice
Studenta menționează că, în prezent, domeniul IT în Republica Moldova nu este suficient de dezvoltat. Companiile existente în mare parte pun accent pe contracte internaționale și nu se axează pe rezolvarea problemelor locale. „Probabil ar fi câteva companii mici care se focalizează pe ceea ce înseamnă soluționarea problemelor la nivel de țară, dar cu părere de rău, acestea nu sunt suficient de populare.”
De asemenea, Valeria conturează faptul că salariile mari și competitive ar putea motiva tinerii și tinerele care studiază peste hotare să-și dorească mai mult să revină acasă și să implementeze toate cunoștințele acumulate. „Avem specialiști și specialiste buni și bune. Cu siguranță însă nu există suficientă motivație. O altă idee de motivare ar fi lansarea mai multor proiecte etice, care ar încuraja oamenii de peste hotare să se întoarcă pentru ca să muncească pentru binele comunității.”
Tânăra spune că industria tehnologiilor informaționale din Moldova are foarte mult de crescut și nu e practic imposibil ca această schimbare să se producă în perioada apropiată. „Dacă mă voi întoarce, nu mă văd neapărat în implementarea proiectelor ce țin de domeniul IT. Mi-ar plăcea să fac o combinație între IT și mediu.”
Interviul este realizat în cadrul campaniei Moldova Brain Gain. Prin campania Moldova Brain Gain, #diez și Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău își doresc să reconecteze studenții și studentele care-și fac studiile în universitățile neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.
N.B.: începând cu anul 2020, țara pe care obișnuiam să o numim Olanda și-a schimbat oficial numele pentru toate limbile. Denumirea oficială în limba română este Regatul Țărilor de Jos, iar Olanda reprezintă doar una dintre cele 12 provincii ale regatului. Limba oficială în Țările de Jos se numește neerlandeză, la fel și populația băștinașă.
