Ostilitățile din Ucraina au provocat un șoc economic și umanitar în restul Europei și, în special, în țările vecine, una dintre cele mai afectate fiind Republica Moldova. Nici durata, nici magnitudinea acestui șoc nu sunt certe, dar este neîndoielnic faptul că impactul asupra economiei moldovenești va fi semnificativ. Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat un nou studiu studiu în care a descris cu ce efecte se vor confrunta sectoarele macroeconomice ale Moldovei. Este vorba despre canalele comercial, financiar și fiscal.
Inflația va depăși nivelul prognozat înainte de război
Nici înainte de declanșarea războiului în februarie 2022 evaluarea perspectivelor macroeconomice ale Moldovei nu era foarte optimistă. Deși în 2021 a fost înregistrată o creștere economică pronunțată după recesiunea cauzată de pandemia COVID-19, progresul era fragil și subminat de o inflație puternică și în creștere. În prognoza sa din ianuarie 2022, Expert-Grup a estimat că PIB-ul Republicii Moldova va crește în 2022 cu 3 % în termeni reali, iar prețurile de consum vor crește în medie cu 14 % pe parcursul anului. Având în vedere noile circumstanțe, se pare că nici această creștere moderată nu va putea fi realizată, iar inflația va depăși nivelul prognozat inițial.
Canalul comercial
Ca urmare a războiului, fluxurile comerciale cu Rusia, Ucraina și Belarus s-au redus din mai multe motive: distrugerea sau inaccesibilitatea infrastructurii de transport, blocarea porturilor și restricționarea tranzitului de bunuri destinate Rusiei, capacitățile reduse de plată în valută ale Rusiei și Belarus legate de blocarea rezervelor valutare, deprecierea valutelor acestor țări care a afectat profitabilitatea exporturilor, restricțiile la exportul unor categorii de bunuri, adoptate de guverne, creșterea costurilor de tranzacție din cauza excluderii unor bănci din sistemul SWIFT ș.a.
Cu toate că fluxurile comerciale cu Rusia, Ucraina și Belarus nu reprezintă o pondere majoritară în comerțul exterior cu bunuri al Republicii Moldova, pentru anumite ramuri, aceste țări reprezintă principalele piețe de desfacere sau principalele surse de materii prime și consumabile. Exportul de bunuri al Republicii Moldova spre aceste trei țări, luate împreună, a constituit 437 milioane de dolari în anul 2021 sau 15 % din exportul total de bunuri al Republicii Moldova efectuat în anii 2018-2020 (Rusia – 9 %, Ucraina – 3 %, Belarus – 4 %). Sistarea sau reducerea comerțului cu cele trei țări nu ar fi o problemă gravă dacă exporturile ar fi diversificate și pierderile s-ar distribui uniform pe diverse ramuri economice.
Figura 1. Ponderea exporturilor în Rusia, Ucraina și Belarus în exportul total al Republicii Moldova la categoria respectivă, fără reexport, anii 2018-2020, %.
Canalul financiar
Spre deosebire de conexiunile comerciale, legăturile valutar-financiare ale Republicii Moldova cu Rusia nu sunt foarte strânse. În structura valutară a fluxurilor financiare internaționale înregistrate în sistemul bancar național în ultimii trei ani, operațiunilor efectuate în rubla rusă le-a revenit mai puțin de 1 %. În cadrul remiterilor, ponderea transferurilor primite în rubla rusă a fost ceva mai mare, dar tot minoră – între 2 % și 4 %. Pe piața valutară internă, în volumul tranzacţiilor pieţei valutare în numerar și fără numerar, rubla rusă ocupă 2-3 %. În structura activelor şi obligaţiunilor valutare ale băncilor licenţiate moldovenești, rubla e aproape inexistentă (sub 1 %)
Nu se cunoaște exact care sunt activele financiare totale ale rezidenților Moldovei în Rusia, dar există date separate privind unele articole. Astfel, în cadrul Sondajului coordonat privind investițiile directe, autoritățile ruse au raportat către FMI existența unui stoc de investiții directe moldovenești în Rusia în valoare de 192 milioane de dolari la sfârșitul anului 2020, dintre care 191 milioane de dolari reprezintă participații la capital și 1 milioane de dolari – instrumente de datorie (aceste cifre includ și investițiile rezidenților regiunii din stânga Nistrului).
Cu toate că expunerea financiară directă a Moldovei față de Rusia nu este mare, există riscul ca situația generală din regiune să fie percepută de investitorii străini drept riscantă. După declanșarea războiului în Ucraina au apărut îngrijorări în ceea ce privește eventuala fugă a capitalului din Republica Moldova, care ar putea să se manifeste prin retragerea investițiilor străine directe, de portofoliu, împrumuturilor, depozitelor etc. Într-un studiu recent elaborat de Expert-Grup privind riscul ieșirilor de capital12, a fost evaluat comportamentul istoric al fluxurilor de capital în Republica Moldova, au fost estimate vulnerabilitățile pentru diferite categorii de fluxuri financiare externe și au fost identificate posibilele consecințe macroeconomice.
Canalul fiscal
Criza de securitate din regiune va pune o presiune mai mare pe bugetul public al Republicii Moldova, care deja este încărcat cu obligații asumate pentru a atenua impactul prețurilor crescânde asupra populației. La prima etapă, presiunea va veni din partea cheltuielilor legate de compensarea creșterii prețurilor pentru păturile vulnerabile, de gestionarea fluxurilor de refugiați din Ucraina, precum și din partea cheltuielilor pentru deservirea datoriei interne. În perspectivă se așteaptă cheltuieli mai mari pentru eficiență energetică, fortificarea apărării și alte proiecte menite să crească reziliența țării în fața șocurilor externe.
Concomitent, se conturează evenimente care vor contribui la diminuarea veniturilor bugetului public, cum ar fi scăderea încasărilor din taxele pe importuri, creșterea înclinației spre evaziune fiscală și ocupare informală, reducerea ocupării, iar în perspectivă – diminuarea încasărilor din impozitul pe venit din cauza încetinirii activității economice (aceasta se va resimți în anul 2023, în anul curent se plătesc impozitele pe veniturile realizate în 2021, care nu au fost afectate).
Astfel, în ianuarie-februarie 2022, bugetul public național a fost executat cu un deficit de 1,4 miliarde de lei, ceea ce este cu 44 % mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent.
Deși veniturile în cele două luni s-au majorat cu 17 %, cheltuielile au crescut mai repede (+19 %), fiind determinate de creșterea cheltuielilor pentru prestațiile sociale (+35 %). Din luna martie, la acestea s-au adăugat cheltuielile legate de primirea refugiaților din Ucraina. Din experiența recentă a altor țări europene, gestionarea unui refugiat costă între 6-34 de euro pe zi, în funcție de volumul și calitatea suportului oferit, precum și de costul vieții în țara respectivă. Cheltuielile pentru întreținerea unui refugiat din Ucraina în 2022 în Polonia au fost estimate la circa 20 de euro pe zi. Chiar și după cele mai joase standarde, întreținerea unui număr de 95 000 de refugiați va costa în Republica Moldova între 200-350 milioane de euro anual. Având în vedere noile circumstanțe.
