Moldova trece printr-o perioadă dificilă la nivel financiar, iar aproape orice ajutor din extern este primit cu brațele deschise de autorități, în speranța că situația se va redresa în scurt timp. Totuși, experta în finanțare Olga Rujanschi este de părere că împrumuturile internaționale nu fac deloc bine țării noastre pe termen lung, iar soluțiile ar trebui căutate pe loc, în Moldova.
„Toate măsurile, inclusiv adoptarea cotelor legislative, inclusiv acordarea ajutorului financiar din partea organizațiilor care oferă fonduri pentru dezvoltare și cooperare internațională, fie că acestea sunt structuri diplomatice acreditate, cum ar fi ambasadele altor țări, fie că sunt organizații neguvernamentale, fie ONG-uri internaționale, organizații filantropice, din Est sau din Vest, sunt doar măsuri temporare. Îți întinde o mână și îți zice: «Hai, să te scot din mlaștină», dar asta nu este pentru totdeauna. Vine un moment în care îți zice să ai singur grijă de tine și să găsești modalități de a fi sustenabil financiar, iar asta înseamnă foarte multă muncă din partea noastră. Nu vreau să critic oamenii care încearcă să facă ceva acum, dar ajunge cu atâtea împrumuturi internaționale. Eu nu înțeleg de oamenii nu-și pun întrebări despre ce implică și ce înseamnă aceste împrumuturi internaționale. Este o măsură extremă, însă noi suntem băgați până peste cap în măsuri extreme”, a declarat Olga Rujanschi, co-fondatoarea Enable, în podcastul „Mai Departe” cu Artur Gurău.
Experta spune că toate finanțările din exterior vin cu anumite condiții, care pe termen lung ar putea crea mai multe probleme țării noastre. De altfel, soluțiile pentru a aduce situația pe linia de plutire ar trebui să fie căutate aici, în Moldova.
„La pachet cu aceasta finanțări vin și niște condiționalități. Soft power este un instrument al diplomației, care a fost folosit foarte mult în secolul XX, în special în timpul perioadei Războiului Rece. În opinia mea, în momentul de față noi suntem într-o perioadă pe care aș numi-o Războiul Rece, versiunea 2.0, în care în continuare se aplică aceste instrumente de soft power, cultural vorbind, inclusiv prin intermediul finanțărilor externe. Există o parte ideologică, care se luptă cu cealaltă parte ideologică, iar noi ne aflăm la confluența acestor factori. Toată lumea se plânge și zice: “Vai de capul nostru, Republica Moldova este o țară mică, nu ne ia nimeni în seamă, amărâtă”. Suntem o victimă foarte mare. Toată lumea s-a luptat pe teritoriul nostru. Am plătit tribut otomanilor, am fost o gubernie, un mic atașament la niște țări sau puteri mai mari. Nu cred că putem șterge cu buretele ceea ce s-a întâmplat istoric, dar eu cred că noi trebuie să ne poziționăm altfel, cred că e de ajuns să jucăm acest rol al victimei. Nu mai suntem o victimă, suntem o națiune multi-lingvistică, multi-etnică și multi-culturală. Noi vorbim minimum 3 limbi fiecare dintre noi, unii chiar 4, 5 limbi. De ce trebuie să alegem între Est și Vest?”, a mai spus Olga Rujanschi în podcast.
Ediția video a podcastului „Mai Departe” cu Artur Gurău și Olga Rujanschi o puteți urmări mai jos.
Găsiți podcastul „Mai Departe” cu Artur Gurău pe Europa Liberă, Spotify, Apple Podcasts, Yandex Music, dar și pe alte platforme de audio streaming.
