Cele mai importante evoluții economice și sociale pozitive din 2021 țin de recuperarea economică rapidă după recesiunea din 2020, care a permis creșterea încasărilor fiscale și consolidarea bugetară. Pot fi scoase în evidență și soluționarea „crizei gazelor” și stabilirea unui cadru mai previzibil în dialogul energetic cu Federația Rusă și Gazprom. Cu toate acestea, o serie de provocări fundamentale rămân pentru 2022: datoria istorică (în special cea generată de regiunea transnistreană), implementarea întocmai a Pachetului energetic 3, interconexiunea rețelelor de energie electrică cu Ucraina și România, și sporirea eficienței energetice. Aceste concluzii se arată în raportul prezentat de expert-grup.md.
Autorii studiului mai scriu că în acest an a fost majorată pensia minimă până la 2 000 de lei, a fost dezvoltat un mecanism de compensare a creșterilor tarifare la gazele naturale și a fost elaborat un pachet de măsuri de suport în contextul pandemiei. Nu în ultimul rând, a fost asigurată stabilitatea monedei naționale și consolidarea rezervelor valutare ale țării.
Tendințele economice și sociale negative din 2021 care ies în evidență țin de creșterea presiunilor inflaționiste cu repercusiuni asupra familiilor cu venituri mici, planificarea unui deficit bugetar prea mare în raport cu situația economică și mai ales riscurile pentru 2022, înrăutățirea calității procesului decizional (promovarea multor proiecte de legi fără consultări suficiente), amânarea sau neinițierea unor reforme de importanță majoră cum ar fi reforma teritorial-administrativă, descentralizarea financiară locală sau reforma administrației publice centrale, precum și funcționalitatea redusă a anumitor instituții publice.
Chiar dacă pentru anul viitor este planificată o creștere economică pozitivă (circa 4 %), autoritățile au stabilit un deficit bugetar planificat destul de mare (circa 15 miliarde de lei sau 6 % din PIB), care este mai mare față de cel planificat inițial pentru 2021 și depășește plafonul maxim prudențial stabilit de Legea finanțelor publice și responsabilitatea bugetar-fiscală. În plus, finanțarea deficitului din surse interne (VMS-urile urmează să acopere circa o treime din deficit) va fi destul de problematică și scumpă în contextul înăspririi politicii monetare pe fundalul creșterii presiunilor inflaționiste. Iar riscul pe termen mediu și lung este că deficitele bugetare, în loc să fie aduse în limitele prudențiale, sunt majorate chiar și în ani de creștere economică pozitivă, fapt ce privează țara de un important amortizor al șocurilor negative (ex: în caz de șoc/ criză nu rămâne spațiu fiscal pentru intervenție) și, respectiv, alimentează riscuri macrofinanciare.
Inițiativele legislative sunt promovate deseori fără avizul pozitiv al guvernului, fără consultări suficiente cu societatea civilă, fără analize de impact, iar pentru a grăbi unele procese, sunt promovate în mod intenționat prin parlament, în detrimentul principiilor de transparență decizională și ale politicilor publice bazate pe evidențe (cel mai recent evidențiate de Comisia de la Veneția în legătură cu legea privind procuratura). Câteva exemple relevante sunt numirea persoanelor expuse politic în consiliile întreprinderilor de stat, majorarea salariilor judecătorilor Curții Constituționale sau chiar promovarea în grabă a proiectului Legii bugetului de stat pentru 2022, legea privind procuratura, legislația privind serviciile media (Codul Audiovizualului), legislația din domeniul energetic. Sperăm ca aceste cazuri să fie unele izolate și că vor fi prevenite pe viitor pentru a nu conduce la înrăutățirea procesului decizional.
Merită de menționat problema amânării mai multor reforme sistemice, cum ar fi reforma teritorial-administrativă, descentralizarea financiară locală sau reforma administrației publice centrale. Suplimentar, autorii nu au constatat în 2021 anumite angajamente ferme din partea guvernării pentru promovarea activă a reformelor în cauză. Autoritățile urmează să prioritizeze agenda reformelor pentru a echilibra soluționarea problemelor vechi cu reformele legate de capacitarea administrației publice locale, care va ajuta guvernarea să gestioneze multiple probleme locale (social-economice, de mediu etc.)
Una dintre provocările economice și sociale majore pentru 2022 ține de promovarea reformelor sistemice în contextul deficienței resurselor financiare, umane și de timp. O altă provocare ține de riscurile de sărăcie în contextul tendințelor inflaționiste, în paralel cu încetinirea creșterii economice pe fundalul unei creșteri rapide din 2021.
Inflația în 2022 urmează să depășească pragul de 15 %, afectând în special familiile cu venituri mici. Aceasta va pune presiuni pe sistemul de protecție socială și va stimula inegalitățile economice și sociale. În plus, relansarea economică rapidă din 2021 nu are la bază o nouă paradigmă de dezvoltare, fiind acompaniată de creșterea triunghiului de deficite macroeconomice: deficitul comercial, deficitul de cont curent și deficitul bugetar. Respectiv, baza înaltă de comparație în mod automat va duce la încetinirea creșterii economice în 2022. Se menține și riscul reizbucnirii „crizei aprovizionării cu gaze” din cauza agendei energetice complicate cu partea rusă. Nu în ultimul rând, noul val asociat cu versiunea Omicron al COVID-19 riscă să pericliteze situația sanitară. Aceasta ar putea afecta semnificativ activitatea economică și situația socială, în contextul unei rate scăzute de vaccinare, dar și a lipsei unor măsuri cu adevărat ample de sprijin pentru populație și firme în eventualitatea înrăutățirii situației pandemice.
