În trimestrul III al anului curent, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic număr de șomeri din istoria țării, iar acest lucru arată că moldovenii, în lipsa unui loc de muncă acasă, au plecat peste hotare.
Rata șomajului în Republica Moldova a ajuns, în trimestrul III al anului curent, la nivelul de 2,5 % și este cel mai scăzut nivel dintre țările Uniunii Europene (UE), care pe timp de pandemie au înregistrat creșteri ale ratei șomajului. Despre acest lucru a informat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 10 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, rata șomajului în Republica Moldova întotdeauna a oscilat între 6-7 %. În 2019, după ce a fost modificată metodologia de calculare, aceasta a ajuns să fie de 5,1 %. În 2020, pe timp de pandemie, experții au anticipat că numărul șomerilor în Republica Moldova se va tripla și se va ajunge la peste 100 de mii.
Chiar și Guvernul s-a pregătit pentru această situație, a planificat în buget peste 120 de milioane de lei, care să fie plătiți șomerilor. Însă, numărul șomerilor, contrat tendințelor din UE, nu a crescut, dar a scăzut.
Expertul a declarat că în anul 2000 în Republica Moldova erau înregistrați 140 000 de șomeri. Ulterior, numărul acestora a fost în scădere constantă până în 2008, când s-a ajuns la 51 700. Apoi, a urmat criza din 2009-2010, iar numărul șomerilor a crescut până la 92 000. Însă, din 2010 și până în trimestrul III al anului curent, numărul acestora a tot continuat să scadă și a ajuns în luna septembrie la 22 600, cu 10 500 mai puțini decât anul trecut.
Analistul economic spune că sunt două explicații care stau în spatele scăderii ratei șomajului în plină criză pandemică. Fie moldovenii nu au apelat la serviciile statului în căutarea unui loc de muncă, dar au căutat de sine stătător și au găsit, fie au plecat peste hotare, ne găsind de muncă acasă.
Evoluția forței de muncă din Moldova din momentul obținerii independenței până în prezent
Economistul a afirmat că în 1990, în momentul obținerii independenței de către Republica Moldova, estimativ erau 1,6 milioane de muncitori. Până în anul 2000, timp de zece ani, numărul acestora s-a redus până la 700 000.
Ca rezultat, a început plecarea masivă a oamenilor peste hotare cauzată de lipsa locurilor de muncă în țară. Din 2000 și până în 2010 numărul locurilor de muncă s-a redus cu încă 100 000. Din 2010 și până în 2020 forța de muncă în Republica Moldova a rămas relativ aceeași – 620 000 de persoane. Criza din 2020 a dus la scăderea locurilor de muncă cu 18 000, până la 602 000 de persoane angajate. În acest am, potrivit calculelor economistului, numărul locurilor de muncă pierdute în pandemie se vor recupera cu circa 8 000 locuri și se va ajunge la 610 000.
Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova încă nu a reușit să identifice mecanisme prin care să fie relansată activitatea economică a statului. Deși au fost identificate câteva poluri de dezvoltare, cum ar fi zonele economice libere și sectorul IT, unde sunt create locuri de muncă, pe de altă parte sunt domenii unde locurile de muncă se reduc, iar cele noi create nu reușesc să compenseze pierderea.
Expertul a afirmat că în ultimii cinci ani în industria prelucrătoare au fost create 8 200 de locuri de muncă, în comerț – 8 000, în informații și comunicații – 6 200, în construcții – 1 200, în schimb în învățământ numărul de profesori s-a redus cu 8 300, în activități profesionale cu 4 300, în agricultură cu 2 500. La fel cu 2 500 în structurile de cazare și alimentație publică, dar și administrație publică.
Analistul economic a mai opinat că în perioada 2016-2020 Republica Moldova a înregistrat cel mai mare exod al forței de muncă din istorie. Estimativ, în acest an, numărul celor stabiliți peste hotare se ridică la 960 000 de moldoveni.
