Editura Cartier vă propune pentru acest sfârșit de toamnă patru cărți care așteaptă să fie răsfoite cu nerăbdare.
# „Zonă complice. Poeme alese de Bogdan Crețu”, de Mariana Codruț. Fotografii de Veronique North-Minca
„Această antologie dă măsura uneia dintre cele mai puternice voci ale generației optzeciste. Autoarea e discreția întruchipată, dar poezia ei are tot ce îi trebuie pentru a tulbura ierarhiile pietrificate și toate „legendele” consacrate: și profunzime, și vizionarism, și precizie, și radicalism. Locul ei e sus de tot. Mariana Codruț e o mare poetă. Cred că a venit timpul să (re)citim și să înțelegem”, susține Bogdan Crețu.
# „La întretăierea drumurilor comerciale. Poeme alese de Claudiu Komartin”, de Mariana Marin. Fotografii de Ana Toma
„Fire aventuroasă și boemă (practicând însă boema, din câte îmi dau seama, ca pe o soluţie existenţială într-o lume sordidă şi închistată), Mariana Marin nu a fost în primul rând mandatara unui spirit de vigilenţă civică. Poezia ei pasionată şi subiectivă nu vine pe strunele disperării colective, nu este – în epoca în care poeţii tineri aveau ca ţel principal plasarea în inima realului, poezia cotidianului – o ieremiadă patetică, ci mărturia unei fiinţe care se vede smulsă şi risipită din realitatea propriei existenţe.
Am învăţat cândva de la un poet pe care îl admir că există o matematică a vocaţiei pe care nimic (oricâtă sensibilitate, oricâtă cultură, oricâtă luminoasă inteligenţă) nu o poate înşela. Să admirăm, în treacăt, simplitatea şi rigoarea profesate cu o impecabilă stăpânire de sine pe care le emană elegiile Marianei Marin, scrise acum mai bine de treizeci și cinci de ani”, subliniază Claudiu Komartin.
# „Cine nu e mângâiat nu există”, antologia Generației 2000 de Anastasia Gavrilovici și Alexandru Cosmescu. Fotografii de Victoria Viprada
„Poate mai mult decât cu o generație, avem de a face cu un sistem de asemănări de familie care îi leagă pe poeții antologați și cu o constelație de concepte (autenticitate, minimalism, biografism, fractură, mizerabilism), de proveniență diferită, întrupate în textele lor. Nu toți poeții debutați în perioada 2000-2010 fac parte din acest sistem de vase comunicante și nici nu ilustrează această constelație de concepte: a fost publicat un număr enorm de volume de debut care continuă alte poetici – anume cele în raport cu care vârfurile de lance ale generației 2000 și-au declarat ruptura –, iar obiectul antologiei de față îl fac anume cei integrați acestui sistem de asemănări de familie”, remarcă Anastasia Gavrilovici și Alexandru Cosmescu.
# „Un secol de poezie română scrisă de femei” Volumul III (1918 – 1944), de Alina Purcaru și Paula Erizanu. Fotografii de Maria Guțu
„Din marele continent al interbelicului literar, când vine vorba despre poezie, reperele care s-au detașat și s-au canonizat sunt reprezentate de câțiva poeți moderniști — Ion Barbu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga și Ion Pillat — și de alte câteva nume semnificative pentru avangardă, cum ar fi Tristan Tzara și Urmuz, pentru a-i numi pe cei mai cunoscuți. Dacă în cazul prozei, recunoscută este prozatoarea Hortensia-Papadat Bengescu, în cazul poeziei, cu mare greutate ar trece Maria Banuș însăși testul notorietății, Elena Farago și Otilia Cazimir fiind prezente în manuale doar cu poeziile pentru copii. În realitate, între cele două războaie, au scris foarte multe poete. De ce istoriile literare le ignoră, în cea mai mare parte, este o întrebare care ar trebui să vină în pandant cu alte câteva întrebări, la care multe și mulți dintre noi, cercetătoare, critici sau simpli cititori, ar fi bine să mediteze. De ce libertăți se bucurau, la acea vreme, femeile, câtă autonomie personală aveau? Erau ele egale în drepturi cu bărbații, între războaie? A existat, de-a lungul istoriei noastre, curiozitate reală pentru contribuțiile femeilor? A existat deschidere, liberă de prejudecăți, pentru creația artistelor? Cât de receptivă a fost critica noastră la alte forme de expresie în afara celor deja validate de tradiție?
Dacă primele două volume ale antologiei «Un secol de poezie română scrisă de femei» au pus în valoare autoare, multe dintre care fac parte în continuare din viața comunității literare, în volumul de față se regăsesc 25 de autoare active în perioada interbelică, azi necunoscute publicului larg și aproape uitate de critica literară. Selecția pe care am făcut-o a încercat să acopere direcții și forme de expresie cât mai diverse, poete din cât mai multe zone geografice și cu apartenențe stilistice diferite, ilustrative, de altfel, pentru mozaicul de stiluri care au coexistat în perioada dintre războaie”, punctează Alina Purcaru și Paula Erizanu.
AICI poți comandă cărțile Cartier, iar AICI poți urmări noutățile editurii!
