Notele universitare de multe ori dau bătăi de cap studenților și studentelor, dar carnetul de student (studentă), la sfârșit de semestru, când ne vedem străduințele apreciate, e un motiv în plus de mândrie. Cum e să ai nota 20 și să nu fii notat la fiecare curs pentru activitatea din cadrul orei? Andreea Stici, studentă la Lyon, Franța, la Universitatea „Claude Bernard”, ne ajută să înțelegem sistemul foarte complex de notare din cadrul universității în care își face licența.
Sistemul de notare este un pic diferit decât cel din Moldova. În primul rând, aici nota maximă nu e 10, ci 20, iar nota finală e un cumul al lucrărilor practice. De asemenea la Lyon, nu se pune accent pe activitatea în cadrul cursurilor, ci pe proiectele pe care le prezentăm la final.
Suntem notați (notate) la examene și la unele lucrări practice. De asemenea, nota maximă pe care o putem primi la teste este 20, iar la lucrările practice este 10. Pentru lucrările practice, nota constă din: două puncte pentru pregătirea de acasă (completarea spațiilor necesare din caietul de lucru), trei puncte se oferă pentru luarea măsurilor precise, încă două puncte poți primi pentru un comportament adaptat la situația experimentală și încă trei puncte primești pentru o comunicare științifică clară (interacțiunea cu profesorul, prezentarea graficelor etc).
Lucrul pe care îl facem în clasă nu este notat, iar la majoritatea cursurilor nici nu este verificat.
Afișarea notelor
Toate notele respective le putem afla atât la lecție, cât și pe pagina personală de la universitate, unde, mai mult de atât, este indicată poziția noastră la fiecare test în raport cu restul clasei și cu restul studenților (studentelor) care au susținut testarea. De asemenea, vedem și media notelor obținute de toți (toate) studenții (studentele).
Media finală
De asemenea, este specific și modul în care se calculează media finală de care avem nevoie ca să validăm anul. De obicei, poți să consideri că ai trecut anul dacă media ta este mai mare de 10, însă și aici sunt excepții. Bunăoară, uneori juriul poate să decidă că media ta de 9,80 e suficientă.
Media semestrială depinde în mod direct de numărul de credite corespunzătoare fiecărei discipline. Respectiv, trebuie să reușești să aduni 60 de credite anual, ceea ce înseamnă 30 pentru fiecare semestru. Blocul științific este constituit din 24 de credite, iar cel transversal – sportul, competențele numerice, limba străină etc. – este de șase credite. Din acest motiv, ponderea notelor la matematică, fizică și chimie e mult mai mare față de restul cursurilor.
Prin urmare, dacă la blocul transversal obținem media 9, iar la cel științific media este 10,5, atunci nota medie finală pentru trecerea în următorul semestru este suficientă. Totuși, trebuie să menționez că media la un bloc nu poate fi mai mică de 9, dar în interiorul fiecăruia dintre ele, nu există vreo limită pentru o disciplină atât timp cât restul compensează nota mai mică.
În sfârșit și în cadrul fiecărui curs în parte, examenele reprezintă un procentaj important din medie. De obicei, examenul final valorează 50 %, iar restul de 50 % se împarte între celelalte examene intermediare (maximum patru la număr), cel practic final și lucrările practice din timpul anului, în cazul în care le avem.
Amintim că Andreea vrea să studieze criminalistica, direcție disponibilă doar la masterat. Prin urmare, la etapa actuală, învăță într-un portail – physique, chimie, sciences de l’ingénieur – în care încep toți care vor să urmeze licența în chimie, fizică sau științe inginerești. Detalii despre prima perioadă în Franța, cum a ajuns să studieze Andreea la Lyon și ce a reușit să descopere despre localnici vedeți aici.
Autoare: Andreea Stici
