„Lumea lui Dante”, de Laszlo Alexandru, și antologia „Un secol de poezie română scrisă de femei” (volumul 2, 1945-1989), coordonată de Alina Purcaru și Paula Erizanu, au fost nominalizate la premiile PEN România.
Premiul PEN România a fost înființat în 2013. El se acordă anual unei cărți sau serii de cărți din genurile eseu, memorii, jurnal, roman, interviu, poezie care exprimă valorile de implicare civică, libertate a cuvântului, promovarea democrației, păstrarea memoriei colective, apărarea drepturilor omului, lupta împotriva cenzurii, solidaritate internațională ș.a. Aceste valori reprezintă emblema și specificul organizației PEN International, al cărei centenar s-a împlinit în 2021 și din care face parte și PEN România. Premiul se acordă în fiecare an în luna noiembrie.
Premiul ce va fi acordat anul acesta are în vedere cărți apărute în 2020. Juriul a ales zece din nu puținele titluri pline de merite de anul trecut – dintre acestea va fi aleasă cartea câștigătoare:
# Moni Stănilă, „Ale noastre dintru ale noastre” (Casa de Editură Max Blecher);
# Corin Braga (coord.), „Enciclopedia Imaginariilor din România” (Polirom);
# Laszlo Alexandru, „Lectura lui Dante” (Cartier);
# Ruxandra Novac, „Alwarda” (Pandora M);
# Alina Purcaru & Paula Erizanu (ed.), „Un secol de poezie română scrisă de femei, vol. II (1945-1989)” (Cartier);
# Adrian Mureșan, „Vârstele subversiunii. N. Steinhardt și deconstrucția utopiilor” (OMG);
# Simona Sora, „Complezență. Înălțarea la ortopedie. Musafir pe viață” (Polirom);
# Romulus Bucur, „despre prieteni & singurătate” (Tracus Arte);
# Miruna Runcan, „Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism. Amăgitoarea primăvară (1965-1977)” (Tracus Arte);
# Ana Blandiana, „Soră lume” (Humanitas).
„Moștenirea lăsată de poetele care au debutat în perioada 1945-1989, în România, Republica Moldova și în diasporă, este vastă, un întreg continent de explorat. În volumul de față, sunt prezente nume cunoscute pasionaților de literatură, precum Angela Marinescu, Mariana Marin, Magda Cârneci sau Nora Iuga, poete prezente în manuale și deci cunoscute de publicul larg, ca Ana Blandiana sau Nina Cassian, dar și poete care merită să fie citite mult mai mult, precum Grete Tartler, Constanța Buzea, Gabriela Melinescu sau Marcela Benea, pentru a oferi doar câteva exemple. Sunt, de asemenea, incluse poete uitate, ca formidabila Eta Boeriu, cunoscută mai mult în rolul său de traducătoare decât de poetă, sau promițătoarea Ileana Zubașcu, care, oripilată de propunerea unui critic literar, care i-a cerut servicii sexuale în schimbul promovării ei pe scena literară, a încetat să mai aibă de-a face cu poezia, deși a avut un debut strălucitor. Esențial ni se pare, în continuare, să privim și să confruntăm această moștenire, să o identificăm și să o aducem la suprafață, din punctul în care ne aflăm acum, din prezentul marcat de toate urgențele şi tensiunile lui”, afirmă Alina Purcaru și Paula Erizanu.
„«Lectura lui Dante» este evenimentul editorial al anului”
„Avem în română mai multe traduceri extraordinare din «Divina Comedie» a lui Dante, începând cu cele realizate de George Coșbuc și Eta Boeriu. Dar de la a citi până la a înțelege se cască în cazul de față o prăpastie. Prin această sinteză de aproape 2000 de pagini, Laszlo Alexandru aruncă o punte peste prăpastie: abordează capodopera lui Dante vers cu vers, terțină cu terțină, reproducând originalul italian, oferindu-i apoi o traducere literală în proză și interpretându-l, cu largi incursiuni în bibliografia globală și – acolo unde e cazul – românească. Este companionul ideal pentru cei care vor să-l citească avizat pe Dante. Sigur, majoritatea cititorilor se opresc la primul volum, «Infernul», dar e bine și-atât: dacă tot e să ne ia dracuʼ, măcar să știm din vreme unde ajungem”, subliniază Mihai Iovanel.
Menționăm că laureați ai Premiului PEN România au fost: Fundația Academia Civică, prin Romulus Rusan și Ana Blandiana, pentru seria de cărți dedicate păstrării memoriei colective (2013); Gabriel Liiceanu pentru cartea „Dragul meu turnător”, Editura Humanitas (2014); Andrei Cornea pentru volumul „Miracolul. Despre neverosimila făptură a libertății”, Humanitas (2015); Cristian Teodorescu pentru romanul „Șoseaua Virtuții. Cartea Cîinelui”; Cartea Românească și Bogdan Ghiu pentru volumul de eseuri „Totul trebuie tradus”, editura Cartea Românească (2016); Ruxandra Cesereanu pentru volumul „Fugarii: Evadări din închisori și lagăre în secolul XX”, Polirom (2017); Gabriela Adameșteanu pentru romanul „Fontana di Trevi”, Polirom (2018); Vintilă Mihăilescu pentru „În căutarea corpului regăsit”, Polirom (2019).
