(foto) „Soluția este chiar în interiorul tău.” Nutriționista Petronela Timercan ne spune cum tratăm tulburările alimentare

Petronela este nutriționistă, dar și terapeută în psihomatică. Întâi de toate, ne propunem să explicăm un pic ce înseamnă psihosomatica și dacă vă întrebați cu ce se ocupă un astfel de terapeut, atunci răspunsul este următorul.

„La terapie, încercăm să înlăturăm blocajele emoționale și traumele din copilărie care mai apoi se răsfrâng la calitatea vieții când suntem maturi. Prin terapii putem înlătura orice problemă de sănătate atât la nivel mintal – anxietate, depresie, dereglări psihoemoționale –, cât și la nivel de reacții ale corpului cum ar fi: probleme ale pielii, acnee, alergii, bronșite, pancreatită și multe alte boli. Pentru că noi suntem un tot întreg, iar psihicul nostru este interdependent de corp și invers”, spune Petronela.

De asemenea, tânăra este o nutriționistă calificată care consultă, ajută și soluționează o problemă alimentară cu care se confruntă anumite persoane.

„Ca nutriționistă, eu nu mă bazez doar pe scopul ca ai mei clienți să slăbească sau să adauge în masă, dar combin partea psihologică cu cea fizica, deoarece kilogramele în plus sau poftele de fapt vin adânc din interiorul nostru cu intenția de a satisface unele nevoi. Și uneori, prin kilogramele pe care le acumulăm dorim să ne protejăm de ceva sau de cineva, și viceversa, când ne confruntăm cu anorexia”, menționează protagonista noastră.

Exact în aceste momente, spune Petronela, vin în ajutor terapiile. Aici aflăm răspuns la multe întrebări și înțelegem de unde provin anumite blocaje. Aici schimbăm modul nostru de a acționa în raport cu mâncarea și nu doar. Aici eliminăm gândurile distructive, dependențele, obișnuințele nesănătoase și înlocuim toate astea cu raționament, conștientizare și limpezime emoțională.

Tulburările alimentare, ce semnifică de fapt acestea?

Tulburarea alimentară descrie o afecțiune psihologică care acoperă o arie largă de obiceiuri alimentare, începând cu mâncatul compulsiv și terminând cu restricția la mâncare.

„La nivel psihologic, persoanele cu tulburări alimentare au tendințe perfecționiste și obsesive, un nivel de stimă de sine scăzut și prezintă adesea simptome depresive. Pentru persoanele care se confruntă cu tulburări alimentare, mâncarea este de fapt un salvator pentru ei. Oamenii care se confruntă cu asta ajung într-un moment în care fericirea și plăcerea o văd doar în mâncare și astfel ajung să-și satisfacă unele nevoi emoționale cum ar fi: nevoia de iubire, de siguranță, de acceptare și toate astea fiind manifestate prin mâncare. Dânșii văd în mâncare o soluție, iar în spatele acestor stări depresive și gânduri distructive stau traume și blocaje din trecut”, relatează Petronela.

„O alimentație sănătoasă este o alimentație echilibrată”

Nutriționista spune că alimentația este procesul prin care organismul primește substanțele nutritive necesare desfășurării activităților fiziologice și își asigură substratul energetic, enzimatic, hormonal necesar pentru îndeplinirea funcțiilor sale principale.

„În primul rând, o alimentație sănătoasă este o alimentație echilibrată. Aceasta presupune aportul corespunzător de macronutrienți în organism și trebuie de ținut cont de necesarul zilnic de energie, adică de tot ce are corpul nevoie pentru a se menține în formă și sănătos. De aceea, este bine să avem o alimentație cât mai variată, dar în egala măsură să respectăm proporțiile dintre principiile alimentare și să asigurăm numărul indispensabil de vitamine și minerale. Tocmai de asta există alimente pe care ar trebui să le consumăm zilnic, vorba este despre legume, fructe și cereale integrale”, subliniază Petronela.

Iar ca să gestionăm mâncatul emoțional, spune Petronela, este nevoie de un regim alimentar bine pus la punct, apoi și de o detoxifiere a corpului, așa încât să eliminăm toxinele ingerate de până atunci. Dar toate astea nu se pot întâmpla dacă nu conștientizezi de unde vine problema mâncatului emoțional.

„Trebuie să conștientizăm și să disociem plăcerea din mâncare”

Nutriționista recomandă să nu ne punem limite, ci să stabilim un echilibru al mâncării sănătoase.

„Trebuie să conștientizăm și să disociem plăcerea din mâncare. Mâncatul emoțional este o realitate a vieții omului modern. Nu mâncăm întotdeauna doar pentru a ne satisface foamea fizică. Unele alimente au devenit o sursă pentru confort psihic, soluție pentru ameliorare a stresului, ori recompensă și consolare pentru un succes sau eșec. Când facem asta, avem tendința de a mânca mult și de a consuma tocmai acele categorii de alimente care vin la pachet cu foarte multe calorii goale și grăsimi nesănătoase, adică dulciuri și alte alimente reconfortante pentru psihic, ce pot stimula secreția de endorfine care sunt hormoni cerebrali responsabili pentru starea de bine și fericire. Iar dacă ne permitem ceva pentru confortul psihic, următoarea masă trebuie să fie sănătoasă și să nu facem abuz de alimente”, susține nutriționista.

Tipurile de tulburări alimentare

După cum am mai menționat, tulburările alimentare sunt caracterizate printr-o perturbare persistentă a alimentației sau a comportamentului legat de alimentație, care conduce la modificări ale absorbției de alimente și care afectează în mod semnificativ sănătatea fizică și funcționarea psihosocială.

„Mâncarea joacă un rol important în viețile noastre. Noi, oamenii, ne gândim mult timp la mâncare: „Ce să mănânc?”, „Când să mănânc?”, „Cât să mănânc?” etc. Relația noastră cu mâncarea se poate schimba destul de des; uneori încercăm să mâncăm mai sănătos, alteori avem pofte, mâncăm prea mult sau ne pierdem apetitul”, subliniază Petronela.

În acest sens, nuțriționista enumeră cele mai des întâlnite tipuri de tulburări alimentare.

# Anorexia nervoasă – caracterizată prin obsesia pentru scăderea în greutate și prin frica exagerată de creștere în greutate. Oricât de slabe ar deveni, persoanele afectate se văd în continuare ponderale, chiar și atunci când organismul lor este extrem de slăbit. Persoanele cu această afecțiune restricționează porțiile de mâncare și fac exerciții fizice în mod compulsiv, pentru a pierde calorii. De asemenea, se observă o predispoziție pentru consumul de amfetamine și pentru pastile care scad apetitul, care provoacă vomă, laxative sau diuretice. Deseori, apare voma indusă. Persoanele sunt permanent preocupate de mâncare și de cantitatea de calorii consumate. La nivel psihologic, persoanele cu anorexie au tendințe perfecționiste și obsesive, un nivel de stimă de sine scăzut și prezintă adesea simptome depresive.

# Bulimia nervoasă e legată de un ciclu de hiperfagie (consumul de cantități mari de mâncare într-o perioadă scurtă de timp), urmat de simțul pierderii controlului asupra cantității de mâncare ingerată, care rezultă în adoptarea de strategii neadecvate pentru arderea caloriilor consumate. Aceste strategii cuprind vomitatul indus, folosirea laxativelor, a diureticelor și a pastilelor ce provoacă vomă. Exercițiile fizice în mod excesiv, restricționarea de la mâncare și folosirea medicamentelor care scad apetitul sunt de asemenea practicate ca metode de control al greutății. Bulimia poate trece neobservată de către familie sau prieteni pe parcursul mai multor ani, deoarece persoanele afectate par să mănânce normal și nu scad neapărat mult în greutate. La nivel psihologic, persoanele ce suferă de bulimia nervoasă sunt impulsiv-compulsive, nu mai dețin controlul asupra alimentației (care pare să corespundă cu pierderea controlului emoțional) și au un nivel de stimă de sine scăzut.

# Hiperfagia (tulburarea binge-eating sau supraalimentarea) este caracterizată de ingerarea unor cantități mari de mâncare mai repede decât în mod normal, de mâncatul până la apariția sentimentului inconfortabil de saturație, de mâncatul excesiv atunci când persoanei afectate nu îi este foame, de consumarea alimentelor în singurătate, de apariția dezgustului față de sine, a depresiei sau a vinei în urma supraalimentației.

De asemenea, mai există și alte tulburări alimentare, subliniază Petronela, însă acestea se identifică în situația în care un pacient prezintă simptome caracteristice unei tulburări cunoscute, însă în grade reduse, ce fac imposibilă diagnosticarea cu certitudine a unei anumite dereglări de alimentație.

Cum tratăm compulsivitatea de a număra caloriile?

Deseori, oamenii care se confruntă cu anumite tulburări alimentare au obiceiul de a număra caloriile. Și totuși, cum încetăm să facem asta?

Petronela spune că, în primul rând, e necesar să încetăm să le numărăm, oricât de straniu și de greu ar părea asta.

„Persoana care se confruntă cu asta trebuie pur și simplu să-și permită să savureze mâncarea. Atunci când are loc conștientizarea și acceptarea propriei persoane, se calmează și această obsesie”, menționează nutriționista.

Când trebuie să batem alarma?

„Alarma trebuie bătută atunci când mâncarea devine cel mai important lucru, atunci când obții plăcere doar prin mâncare”, relatează Petronela.

Atunci când o persoană suferă de tulburări alimentare, se observă schimbări de înfățișare și comportament. Posibile semne îngrijorătoare sunt:
# scăderea în greutate;
# modificarea obiceiurilor alimentare;
# vorbitul în mod frecvent despre greutate și imagine corporală;
# calculul obsesiv al caloriilor;
# depresia/distanțarea;
# purtarea hainelor largi, pentru a ascunde o schimbare a înfățișării;
# consumul de alcool/al drogurilor;
# semne de automutilare.

De ce este important să cerem ajutorul unui nutriționist?

„În primul rând este nevoie de un specialist în psihologie, pentru că de la început trebuie de conștientizat ce frică sau blocaj stă în spatele mâncatului emoțional, ca mai apoi, persoana să poată ține un plan alimentar bogat în nutrienți, care joacă un rol la fel de important în gestionarea tulburărilor alimentare. Pentru a vindeca această afecțiune, este nevoie de lucrat cu ambele aspecte: psihic și fizic”, notează Petronela.

Deseori tinerii (tinerele) sunt fermecați (fermecate) de corpurile altor oameni, ceea ce este greșit, deoarece construcția propriului corp este diferită de a celor din jur. Și tocmai aici trebuie să intervină acel mic ajutor pentru a-i ajuta să conștientizeze cât de diferiți și minunați sunt prin felul lor de a fi. Dar cum facem asta? Petronela recomandă următoarele.

„Trebuie să le amintim mereu cât de minunați sunt, indiferent de ce constituție corporală au. Atunci când copilul crește într-o familie care îi oferă acceptare, iubire și liniște, el învață exact aceasta, însă dacă în familie vede că mama nu se iubește, nu se acceptă și își judecă propriul corp, aceasta urmează să o facă și el. Foarte des în terapiile pe care le fac eu, ajungem la fricile și traumele părinților. Dar aceasta este foarte individual. Eu mereu obișnuiesc să fac complimente, în special tinerilor care sunt în dezvoltare, ar fi bine ca toți să avem această obișnuință, un cuvânt bun spus la timp poate înlătura un blocaj în manifestare”, subliniază Petronera Timercan.

În acest sens, este foarte important să conștientizăm problema și să găsim în noi dorința de a ne vindeca. Să găsim rădăcina conflictului și să facem o analiză a propriei vieți.

Ascultarea propriului corp

Ascultarea propriului corp înseamnă să fii în echilibru cu tine și cu lumea exterioară, susține nutriționista.

„Ascultarea corpului este atunci când știi ce îți dorești și știi ce nevoi are corpul tău. Atunci când simți foame, sațietate, sete. Când știi când să te pornești, dar și să te oprești. Atunci când îți dai voie să simți toate emoțiile: și de fericire, și de tristețe, și de iubire, și de ură”, completează Petronela.

„Mintea noastră este cea care setează direcția în care ne îndreptăm”

Spre finalul articolului, am rugat-o pe Petronela să-i sugereze și să-i transmită un mesaj unui om care se confruntă cu tulburări alimentare. Iată ce a spus nutriționista.

„Știu cum e și te înțeleg. Soluția este chiar în interiorul tău. Nu știu dacă ești conștient(ă) de asta sau nu, dar orice schimbare vrem să aducem în viața noastră începe cu mintea noastră. Inclusiv îmbunătățirea relației cu mâncarea sau eliminarea kilogramelor în plus. Dacă vrei să înveți cum să trăiești mai sănătos, mai liniștit, să fii împăcat(ă) cu tine, ai nevoie ca mintea ta să îți fie un aliat de nădejde.

Chiar și în cele mai rele comportamente ale noastre, există întotdeauna un beneficiu. Noi avem sute sau mii de credințe limitative care ne influențează viața, ceea ce facem sau nu facem, comportamentele și acțiunile.

Dă-mi voie să explic ce este o credință limitativă. E ceva ce noi credem despre noi, adesea la nivel inconștient, și care ne sabotează atunci când ne dorim ceva, dincolo de cele mai bune intenții ale noastre. Credințele noastre influențează aproximativ 95 % dintre deciziile pe care le luăm. Etichetele pe care ni le punem, limitările pe care ni le impunem și așteptările pe care le avem sunt construite pe baza sistemelor noastre de credințe. Și dacă sistemele de credințe nu sunt aliniate obiectivelor pe care dorim să le atingem, atunci ne simțim adesea blocați.

Legătura dintre ce gândim și ce rezultate avem este una foarte directă. Mintea noastră este cea care setează direcția în care ne îndreptăm. Fie că noi credem sau nu că vom reuși ceva, acest lucru este adevărat și o să se întâmple. Gândurile noastre cele mai inconștiente ne pot influența realitatea și rezultatele.

Iar ca să vindeci mâncatul emoțional, trebuie să te întorci la rădăcină, din păcate, uneori este greu să o facem singuri. De aceea, dacă nu te descurci, este absolut ok să apelezi la un specialist sau la o persoană care a trecut prin aceasta și căreia i-a reușit”, conchide nutriționista Petronela Timercan.