Ce înseamnă să-ți aranjezi locul într-un mod util, așa încât orașul în care trăiești să fie unul confortabil? La această întrebare a răspuns arhitectul și urbanistul Andrei Vatamaniuc într-un articol semnat de el. Deci, haideți să înțelegem care pot fi acele instrumente urbanistice concrete pentru dezvoltarea orașului nostru.
„Este în natura omului să-și aranjeze locul. În contextul dezvoltării orașelor noastre, «a-ți aranja locul» înseamnă mai mult decât a-ți amenaja casa sau ograda privată. Mai înseamnă să instalezi o bancă, un teren de joacă, un panou informativ, niște instalații pentru practicarea sportului, un ecran pentru proiecție de film, un spațiu expozițional, un pavilion pentru copii, un foișor, o grădină urbană, dar toate sunt motivate de ideea «vreau să-mi fac orașul mai confortabil»”, spune Andrei în debutul articolului său.
Așadar, potrivit arhitectului, toate aceste intervenții le-am putea cataloga drept mobilier urban sau mici amenajări urbane. Dar care sunt pașii concreți pe care îi facem atunci când vrem să amenajăm o bancă sau un foișor pe domeniul public? La această întrebare, Andrei decide să răspundă întâi de toate prin intermediul cadrului legal.
Cadrul legal
Legea principală care reglementează procesul de emitere a actelor permisive în construcții este Legea nr. 163 din 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. Alte legi importante care guvernează domeniul sunt: Legea privind calitatea în construcții și Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului.
„În anul 2020, prin Legea Nr.3/2020 au fost operate modificări semnificative la aceste legi. Aceste modificări aveau scopul de a aduce la zi cadrul legal, dar și de a preveni unele posibilități (altfel spus, scheme) de abuzuri. Unul dintre cele mai frecvente abuzuri era cel prin care unii antreprenori necinstiți luau în arendă terenuri municipale, obțineau «legal» actele permisive și construiau. La limită – unii dezvoltatori (dacă pot fi numiți așa) nici măcar nu achitau taxa anuală de câteva mii de lei pentru locațiunea terenului!
Conform noilor modificări, construcțiile, intervențiile, amenajările se fac în baza actelor permisive obținute de proprietarul sau gestionarul de drept al terenului. Adică, doar dacă ești proprietarul terenului poți executa lucrări de construcții, poți instala mobilier, poți amenaja teritoriul”, menționează Andrei Vatamaniuc.
Ghid practic: cum poți instala mobilier urban pe domeniul public
În opinia lui Andrei, atât blocul cât și foișorul fac parte din domeniul urbanismului și construcțiilor și sunt guvernate de aceleași legi. Indiferent de scara intervenției sau investiției avem de parcurs același drum. Cadrul legal prevede aproximativ aceleași procese inclusiv pentru amenajarea unui foișor într-un spațiu public.
Și totuși, ce se întâmplă dacă ai pus la cale cu vecinii să instalezi un foișor în curtea blocului, care e proprietate municipală, sau într-un parc care e proprietate publică?
Arhitectul a oferit un răspuns la această interogare prin prisma mai multor condiții, așa încât a simulat câteva situații în baza reglementărilor actuale din Legea cu privire la autorizarea lucrărilor de construcții.
# Situația nr. 1
Ești unicul proprietar al terenului și vrei să instalezi o piesă de mobilier urban, să amenajezi terenul, să faci o construcție accesorie de până la 15 m² – nu ai nevoie de nicio permisiune, vezi art. 14, LP 163/2010.
# Situația nr. 2
Sunteți doi și mai mulți proprietari ai terenului, iar tu vrei să instalezi o piesă de mobilier urban, să amenajezi terenul, să faci o construcție accesorie de până la 15 m² – nu ai nevoie de nicio permisiune, dar ai grijă să obții acordul coproprietarilor (în dependență de investiție, ar fi bine ca acordul să fie autentificat notarial) dacă vrei să eviți un eventual conflict.
# Situația nr. 3
Sunteți un condominiu, terenul este proprietatea acestuia, sau sunteți gestionarul de drept al terenului, iar tu vrei să instalezi o piesă de mobilier urban, să amenajezi terenul, să faci o construcție accesorie de până la 15 m² – nu ai nevoie de nicio permisiune, dar ai grijă să obții acordul vecinilor tăi într-un mod transparent și deschis în cadrul unei ședințe a comunității.
# Situația nr. 4
Sunteți o asociație de locatari, terenul este proprietate municipală, iar tu vrei să instalezi o piesă de mobilier urban, să amenajezi terenul, să faci o construcție accesorie de până la 15 m².
Întrucât gestionarea teritoriului nu ține de asociația de locatari, dar de autoritatea municipală, acesteia îi aparține dreptul de decizie asupra modului în care se amenajează terenul. Prin urmare, în primul rând, trebuie să aflați cine este gestionarul acestui teren. În cazul amenajării unei bănci, un aviz pozitiv al autorității cu informarea solicitantului despre mentenanță și respectarea ordinii publice va fi suficient. În cazul unei construcții accesorii de pană la 15 m² (foișor, teren de joacă, amfiteatru etc.), gestionarul terenului probabil va solicita avizarea schiței de amplasare și a designului intervenției cu organul local de arhitectură (vezi HG 499/2000, art. 13, lit. m), pentru a se asigura că nu se încalcă normele de urbanism (vezi NCM B.01.05-2019).
# Situația nr. 5
Ești un cetățean activ sau sunteți o inițiativă civică, asociație obștească și doriți să instalați o piesă de mobilier urban, să amenajați un teren, să faceți o construcție accesorie de până la 15 m² pe un teren public (parc, spațiu verde fără statut special, un mal de apă etc).
Iarăși, trebuie să aflați cine este gestionarul acestui teren. Accesați Registrul bunurilor imobile de pe portalul Agenției de Servicii Publice și aflați dacă terenul este public sau privat. Pentru mai multe informații despre proprietar și statutul terenului, expediați o solicitare către primăria locală.
Cunoscând cine este gestionarul terenului public, similar intervenției pe domeniul municipal, în cazul unei intervenții simple, un aviz pozitiv cu informarea solicitantului despre mentenanță și respectarea ordinii publice va fi suficient.
În cazul unei construcții accesorii de pană la 15 m², gestionarul terenului, pentru a se asigura că se respectă cadrul normativ, va solicita avizarea schiței de amplasare și a designului intervenției cu organul local de arhitectură. Solicitantul inițiativei urmează să convingă gestionarul terenului în cauză să depună un efort suplimentar pentru obținerea acestor avize. În caz că gestionarul terenului nu își asumă buna mentenanță în timp a obiectelor instalate, pentru ambele părți implicate este binevenită semnarea unui acord de colaborare, astfel se vor stabili responsabilitățile pentru toate procesele de mentenanță a intervenției solicitate.
# Situația nr. 6
Dacă intervenția dorită pe domeniul public depășește 15 m², realizarea acesteia este similară oricărei alte construcții. Adică, e nevoie de certificat de urbanism și autorizație de construcție.
Datorită modificărilor cadrului normativ în domeniul urbanismului și construcțiilor adoptate prin Legea Nr. 3/2020, cetățenii, organizațiile, inițiativele obștești ce nu dețin în proprietate un teren nu mai pot obține avizul pentru o schiță de proiect pentru amplasarea și instalarea ulterioară a unei piese de mobilier urban în spațiu public, acestea fiind prerogativa gestionarului spațiului public (spre ex. Direcția generală locativ comunală și amenajări, Î.M. Asociația Spații Verzi etc.) și de la acest gestionar trebuie să pornească inițiativa.
În asemenea cazuri, cetățenii și inițiativele trebuie să încheie acorduri de parteneriat cu gestionarul spațiului public. În acord vor fi stipulate obligațiile fiecărei părți. Spre exemplu, inițiativa civică își asumă obligația să amenajeze un foișor care depășește 15 m², să acopere cheltuielile de construcție și amenajare a acestuia, iar autoritatea publică gestionară a terenului își asumă obligația de a obține documentația de autorizare necesară (certificatul de urbanism de proiectare, autorizația de executare a lucrărilor de construcție etc).
Care sunt lacunele legislative în domeniul mobilierului urban sau al intervențiilor urbane
La nivel central, nu este descris foarte clar care sunt limitele noțiunii „mobilier urban”. Experiența internațională este foarte variată și nu poate servi drept exemplu în toate cazurile. Aceeași situație este și cu „construcțiile accesorii” în contextul amenajărilor. La moment, autoritățile și inițiatorii de solicitări vorbesc în diferite limbi.
Nu este clar care este conținutul cadru al documentației pentru avizarea amplasării mobilierului urban. Cu siguranță, trebuie să fie unul mult mai simplificat decât pentru o construcție.
Autoritățile locale (primăria sau o direcție/departament) pe intern nu au stabilite niște regulamente de relaționare cu inițiativele cetățenești care doresc să intervină fizic în spațiul public.
Andrei concluzionează prin faptul că, în conformitate cu legislația în vigoare, amenajarea mobilierului urban pe domeniul public la inițiativa cetățenilor presupune disponibilitatea autorității publice de a coparticipa la proces, iar acest moment nu trebuie perceput doar ca fiind o eventuală barieră. În perspectivă, acest model poate constitui o oportunitate pentru cetățeni și grupuri active de a construi parteneriate cu diversele instituții publice, de a le schimba, de a le face mai deschise și mai înțelegătoare la participarea cetățenilor.
„Cu toate acestea, la moment, există puține (mult prea puține!) precedente de parteneriat între cetățeni și autorități și nu există încă o practică instituțională clară, iar acest lucru face extrem de dificil (și imprevizibil) procesul de participare a cetățenilor în domeniul amenajării spațiilor urbane”, conchide Andrei Vatamaniuc, arhitect și urbanist.
AICI puteți vedea pagina articolului!
