Curtea Constituțională a declarat neconstituționale unele prevederi din Legea cu privire CCM care se referă la ridicarea mandatului unui judecător constituțional. În acest sens, magistrații au decis că mandatul judecătorului Înaltei Curți poate fi încetat prin ridicarea imunității judecătorului în caz de stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic. Despre acest lucru a anunțat autorul contestației, deputatul PAS Sergiu Litvinenco.
„Această decizie înseamnă că încercările vădit abuzive ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) de a verifica modul de adoptare a actelor cu caracter jurisdicțional ale Curții Constituționale încetează de drept. Chiar dacă lucrul acesta era clar din start, am impresia că doar ANI nu a citit constituția și jurisprudența Curții Constituționale. Sugerez ANI să se apuce de realizat ceea ce au de făcut potrivit legii”, a declarat Sergiu Litvinenco.
La scurt timp, ANI a venit cu o reacție la decizia Curții Constituționale. „Decizia vizată se referă, tangențial, la o procedură de control aflată în derulare la unul dintre inspectorii de integritate, pentru a nu admite ingerințe sau influențe în decizia inspectorului de integritate, ANI se va abține în a formularea unor aprecieri de ordin juridic.
Totodată, cu titlu de precizare pentru opinia publică, referitor la alocuțiunea autorului sesizării depusă la Curtea Constituțională si expusă în fața Înaltei Curți, ANI se vede obligată să facă concretizările de rigoare și să citeze norma art. 15 alin. (3) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale și anume.
Articolul 15. Efectul juridic al actelor emise, adoptate sau încheiate cu încălcarea dispozițiilor privind conflictul de interese.
(1) Actele administrative emise/adoptate sau actele juridice încheiate personal sau prin intermediul unei persoane terțe într-o situaţie de conflict de interese real sînt lovite de nulitate absolută, cu excepţia cazului în care anularea acestora ar aduce daune interesului public.
(2) Autoritatea Națională de Integritate adresează instanţei de judecată cereri privind constatarea nulității absolute a actelor administrative emise/adoptate sau actelor juridice încheiate, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese în condițiile Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Cererea privind constatarea nulității absolute poate fi depusă și de către persoanele care se consideră lezate în drepturi ca urmare a unui conflict de interese.
(3) Prezentul articol nu se aplică actelor normative și judiciare.
Altfel spus, actele normative și judiciare, adoptate/emise cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, nu sunt lovite de nulitate absolută, iar autoritatea nu este în drept să ceară anularea acestora”, se arată în comunicat.
Vă amintim că la 9 iunie, președinta Curții Constituționale a fost vizată într-un control de Agenția Națională de Integritate. Acest lucru s-a întâmplat după ce deputatul socialist Grigore Novac a depus o sesizare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.
Mai precis, acest lucru se referă la situația când Domnica Manole, în calitate de judecătoare și președintă a Curții Constituționale, a participat și a luat decizie într-un subiect care o viza pe ea personal.
