Astăzi, 8 iulie, Magistrații Curții de Apel Chișinău (CA) au admis o contestație depusă de către Platforma DA împotriva Comisiei Electorale Centrale (CEC) și au anulat anexele hotărârii CEC privind numărul secțiilor de votare care urmează să fie deschise pentru alegătorii din Stânga Nistrului la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.
Așadar, într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, avocatul Platformei DA, Ion Botnarenco, a declarat că, în cazul în care CEC nu va depune recurs la CSJ, autoritatea electorală ar urma să adopte o nouă hotărâre cu privire la numărul secțiilor de votare pentru alegătorii din Stânga Nistrului, astfel încât numărul secțiilor să nu fie mai mare de 12.
Joi, 8 iulie, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, format din Ana Panov, Dorin Dulghieru și Virgiliu Buhnaci, a admis contestația și a anulat anexele hotărârii CEC, în partea ce depășește 12 secții de votare. Hotărârea Curții de Apel este cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiție.
„Se admite integral contestația depusă de către Partidul Politic «Platforma Demnitate și Adevăr» către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, terți Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției Serviciul de Informații și Securitate cu privire la anularea parțială a actului administrativ normativ. Se anulează parțial actul administrativ normativ în partea anexei de la punctul 1 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4 965 din 5 iunie 2021 cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din Stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Tighina și unele localități ale raionului Căușeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin Hotărârea nr. 4 999 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4 965 din 5 iunie 2021 cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din Stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Tighina și unele localități ale raionului Căușeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, în partea ce depășește numărul de 12 secții de votare. Se anulează parțial actul administrativ normativ în partea punctului 1, subpunctul 3 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4 999 din 15 iunie 2021 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4 965 din 5 iunie 2021 cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din Stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Tighina și unele localități ale raionului Căușeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, în partea ce depășește numărul de 12 secții de votare”, se menționează în decizia Curții de Apel Chișinău.
Reiterăm, că, în data de 7 iunie 2021, Platforma DA a contestat decizia CEC privind numărul secțiilor de votare deschise în afara țării și, conform hotărârii Curții de Apel, contestația respectivă a fost conexată cu celelalte trei, venite din partea altor entități politice, într-un singur dosar.
La 10 iunie, curent, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a subliniat că reprezentanții partidului au depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, care a respins ca inadmisibilă solicitarea formațiunii de a anula decizia CEC cu privire la deschiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din Stânga Nistrului.
Ulterior, la 15 iunie, CEC a revizuit numărul secțiilor de votare pentru alegătorii din Stânga Nistrului. Prin urmare, comisia a exclus cele trei secții: una – în comuna Corjova din raionul Dubăsari și celelalte două – în municipiul Tighina, despre care Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a emis anterior o atenționare.
Astfel, pentru alegătorii din Stânga Nistrului vor fi deschise 41 de secții de votare și nu 44, așa cum a decis CEC anterior.
Potrivit CEC, decizia a fost luată ca urmare a discuțiilor din cadrul Comisiei Unificate de Control pe marginea subiectului dat și în vederea „neadmiterii acțiunilor ce ar putea periclita buna desfășurare a procesului electoral”.
Pe 28 aprilie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională introducerea stării de urgență, lucru ce a dat undă verde președintei Maia Sandu să dizolve parlamentul. Ulterior acestei decizii, Maia Sandu a anunțat că a semnat un decret de dizolvare a parlamentului și că, în data de 11 iulie 2021, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate.
