Pentru a-și desfășura activitatea în conformitate cu legislația națională și standardele internaționale pe care țara noastră le urmează, companiile și startup-urile Fintech din Moldova trebuie să respecte inclusiv cerințele legate de prevenirea și combaterea spălării banilor. În calitate de entități raportoare, activitatea acestora este supraveghetează de câteva instituții speciale, care, pe lângă atribuțiile de monitorizare, sunt în drept de a aplica sancțiuni.
Pentru a le oferi posibilitatea startup-urilor din domeniul fintech de a cunoaște mai bine domeniul legal pentru a-și dezvolta business-ul în limita cadrului legislativ, Fintech Moldova alături de partenerii săi Bivol Soțchi & Partners organizează o serie de evenimente dedicate sectorului fintech. Sesiunile se desfășoară online, lunar, și sunt realizate cu susținerea partenerilor externi de dezvoltare USAID și Ambasada Suediei, în cadrul proiectului TEKWILL. Cel de-al doilea webinar despre cadrul regulatoriu pentru industria Fintech a pus accent pe regulile Anti-Spălare de Bani.
Ana Chirița, Directoarea Proiectului Tekwill: „Pentru toți cei interesați de domeniul IT, Tekwill este un hub care oferă inclusiv oportunități de cunoaștere și cercetare a lucrurilor necesare pentru a putea dezvolta o afacere digitală. Asta deoarece digitalizarea și susținerea trecerii la online este o prioritate pe care ne-am propus să o realizăm și s-o dezvoltăm continuu. Fintech Moldova este acea cale prin care noi conectăm domeniul finanicar-bancar și specificul său cu industria tehnologică, iar scopul comun este de a oferi cunoștințele necesare pentru antreprenori, entuziaști și alți reprezentanți din această industrie.”
Ștefan Nistor, coordonator Fintech Moldova: „Un sistem financiar dezvoltat începe de la cunoștințe temeinice inclusiv despre cadrul legal de activitate. Aspectele pe care ne-am propus să le dezvoltăm în cadrul webinariilor sunt foarte importante pentru antreprenori și reprezentanți din domeniul IT. Ne-am propus să le oferim o platformă în care structurăm subiectele necesare pentru a oferi per anbsamblu o bază solidă de cunoștințe. Suntem convinși că astfel putem dezvolta un sistem sănătos, capabil să facă față provocărilor și să activeze în conformitate cu legea. Global, digitalizarea serviciilor financiare este tot mai vizibilă și cu impact pozitiv asupra industriei afacerilor, iar aceste schimbări au drept scop să le ofere clienților o experiență de utilizare și mai bună.”
Sistemul național de prevenire și combatere a spălării banilor
La nivel internațional, măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor au pornit de la pericole mari pentru societate, printre care scăderea economiei sau afectarea principiului de concurență liberă.
În Moldova, sistemul național de prevenire și combatere a spălării banilor este compus din două componente: partea instituțională și partea normativă. Legat de partea instituțională, primul actor implicat direct este sectorul privat, care reprezintă entitățile raportoare, dintre care face parte și domeniul fintech. Activitatea entităților raportoare este monitorizată de către instituțiile competente, iar supravegherea este efectuată inclusiv din punct de vedere al AML. Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului este una dintre organizațiile implicate în monitorizarea și reglementarea acțiunilor companiilor din domeniul financiar-bancar.
Adrian Corcimari, expert în Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Finanțării Terorismului certificat de Comitetul MONEYVAL al Consiliului Europei: „Toate măsurile și acțiunile care cad pe umerii entităților raportoare sunt birocratice și suficient de greu de utilizat dacă nu există o evaluare consistentă a riscurilor cu care se confruntă în calitate de identități raportoare. Obligațiunile care vin din legislația națională sunt foarte multe, iar sancțiunile foarte mari. Cel mai important lucru pe care trebuie să îl realizeze o entitate raportoare este realizarea obligațiunilor ce țin de evaluarea riscurilor. Este necesar un „screening” și o „radiografie” a clienților și a serviciilor care sunt livrate acestor clienți. Evaluarea riscurilor permite introducerea principiului risc-based approach, care oferă posibilitatea de a delimita clienții cu risc minim, risc maxim și aplicarea măsurilor reieșind aferent din situație.”
Sancțiuni pentru neconformare
Baza normativă a politicilor și regulilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului este legea 308. În temeiul acestei legi, autoritățile din RM și-au luat angajamentul de a stabili și de a adopta o lege specială, care este legea nr.75, care prevede procedura de control, încălcări și sancțiunile pentru fiecare tip de încălcare în acest sens. Instituțiile cu funcții de supraveghere se divizează în două categorii: cele care au atribuții de monitorizare și cele cu atribuții de a aplica sancțiuni.
Inna Soțchi, partener Bivol Soțchi & Partners: „În legislație este menționată procedura de efectuare a controlului. În acest sens, avem 3 categorii de autorități care efectuează controlul. Este vorba despre Banca Națională a Moldovei, Serviciul pentru Combaterea Spălării Banilor și Finanțării Terorismului și Comisia Națională a Pieței Financiare. Ca modalitate, controlul poate fi efectuat la sediul autorității sau cu efectuarea vizitelor de control în funcție de caz. Aceste controale pot fi efectuate planificat sau inopinat. Direcțiile de control AML și lista entităților raportoare trebuie să fie publicată pe platforma web a autorității care efectuează controlul.”
Pentru ca aceste verificări să nu fie efectuate în mod repetat, până la începerea controlului, entitățile cu funcții de supraveghere trebuie să emită planul anual de control, ordinul de efectuare a controlului propriu-zis, dar și să notifice cu cel puțin zece zile preventiv entitățile raportoare despre verificări. Orice entitate poate fi supusă cotrolului verificat doar odată pe an. Potrivit legii, în timpul controlului, sunt emise acte cu privire la ordinul de efectuare a vizitei de control, care poate fi contestat doar după decizia finală privind controlul. Procesul verbal privind vizita de control este un alt act pe care entitățile cu funcții de supraveghere sut obligate să-l emită în timpul unui control. La finalizarea controlului, legea stabilește expres că raportul de control trebuie să fie adus la cunoștință imediat după ce a fost întocmit, iar entitatea raportoare are termen de până la 14 zile să înainteze obiecții, în cazul în care nu este de acord cu concluziile documentului.
Evenimentele pe diferite tematici de compliance și regulatory framework stabilite pentru sectorul financiar din Moldova se vor desfășura în penultima zi de joi a lunii, până în luna octombrie inclusiv și sunt realizate de Fintech Moldova, cu susținerea partenerilor externi de dezvoltare USAID și ambasada Suediei, în cadrul proiectului TEKWILL.
Lista webinarilor viitoare poate fi văzută pe site-ul Fintech Moldova și pot fi urmărite pe pagina de Facebook Fintech Moldova.
