Doar patru partide dintre cele 22 de formațiuni și blocuri electorale înregistrate de CEC au inclus femei pe prima poziție în listă

Dintre cele 22 de partide și blocuri electorale (plus un candidat independent), doar patru formațiuni au inclus pe prima poziție în lista electorală o femeie. Cea mai cunoscută dintre acestea este fosta candidată la funcția de prim-ministră Mariana Durleșteanu.

#1. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor.

Grosu Vremeș Victoria.

Victoria Grosu Vremeș locuiește în diasporă, în Italia. S-a născut în satul Lozova raionul Strășeni. A absolvit nouă clase, la școala medie din satul natal, și-a continuat studiile la Colegiul Financiar Bancar din Chişinău. În 2005, a emigrat în Spania, iar din 2010, trăiește în Roma, Italia.

Potrivit declarației depuse la CEC, venitul în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2020 a constituit 22 400 de euro, venitul soțului – 39 200 de euro. Deține cota-parte de 50 % dintr-un apartament cu suprafața de 67 de metri pătrați.

#2. Partidul Verde Ecologist.

Olga Afanas.

Olga Afanas este psihologă, traducătoare și activistă civică pentru protecție mediului înconjurător.

Potrivit declarației depuse la CEC, venitul în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2020 a constituit 24 000 de lei , 48 000 de lei le-a obținut din prestații sociale. Deține în exclusivitate un apartament cu suprafața de 41 de metri pătrați.

#3. Partidul Legii și Dreptății.

Mariana Durleșteanu.

Mariana Durleșteanu s-a născut în data de 5 septembrie 1971, în municipiul Chișinău. A urmat cursurile Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1990-1995), specializându-se în contabilitate și informatică de gestiune, apoi a urmat un masterat în administrarea afacerilor organizat de Centrul Internațional de Dezvoltare, Școala de management din orașul Bled, Slovenia (2000) și studii postuniversitare în specialitatea reforma economică și guvernamentală la Universitatea Westminster din Londra (2007-2008).

Începând din anul 1995, a lucrat în cadrul Ministerului Finanțelor din Moldova. A lucrat ca directoare a Unității de Implementare a Proiectelor Băncii Mondiale destinate Dezvoltării Sectorului Privat (1999-2001). În iulie 2001, este numită în funcția de viceministră a finanțelor, apoi, în aprilie 2002, în cea de prim-viceministră a finanțelor, având ca principalele responsabilități negocierea cu instituțiile financiare internaționale, participarea la elaborarea politicii fiscal-bugetare, la elaborarea strategiei de reducere a sărăciei și de creștere economice, participarea la negocierile Planului de Acțiuni UE-Moldova, la analiza gestionării și restructurării datoriei de stat. De asemenea, a coordonat activitățile următoarelor departamente și domenii: Trezoreria, Datoria de Stat, Tehnologii Informaționale, Supravegherea Asigurărilor, microfinanțării și conlucrarea cu sectorul bancar. În această perioadă, a fost guvernatoare alternativă la FMI pentru Moldova și guvernatoare la Banca Mării Negre pentru Comerț și Dezvoltare.

În anul 2004, a fost numită în funcțiile de președintă a Consiliului de Administrare al BCA Banca de Economii și vicepreședintă a Consiliului de Administrare al S.A. Moldovagaz. A participat la summitul Millennium Development Goals al ONU, la Conferința Financing for Development de la Monterrey, la ședințele anuale a FMI și BM, la conferințele organizate de BM, FMI și ONU privind reducerea sărăciei. În data de 17 noiembrie 2004, Mariana Durleșteanu a fost numită în funcția de ambasadoare a R. Moldova în Regatul Unit. Pe atunci, președinte de țară era Vladimir Voronin.

În data de 31 martie 2008, Mariana Durleșteanu a fost numită în funcția de ministră a finanțelor în noul guvern format de Zinaida Greceanîi.

Mariana Durleșteanu vorbește fluent limbile rusă și engleză. Este căsătorită și are doi copii.

Mariana Durleșteanu a fost candidata la funcția de prim-ministră din partea coaliției PSRM-Partidul ȘOR, însă Maia Sandu a respins candidatura.

Potrivit declarației depuse la CEC, venitul în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2020 a constituit peste 4 milioane de lei românești, 360 000 de euro – acțiuni, 121 000 de lei românești și 3 000 de dolari – dividende, 17 000 de lire sterline – arendă. Deține două apartamente în Londra (790 000 de lire sterline) și un apartament în București (360 000 de euro). Posedă un automobil Volkswagen Pasat, anul fabricării 2016 (15 000 de euro).