Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să deschidă peste hotare 146 de secții de votare, asta în timp ce anterior au hotărât să deschidă 139 de secții.
Raportorul proiectului este Sergiu Gurduza, care a propus suplinirea cu șapte secții în diasporă. Proiectul a fost votat cu opt voturi pro și unul împotrivă.
S-au adăugat secții în următoarele țări:
# Franța – 2 (în total 10);
# Germania – 3 (în total 9);
# Italia – 1 (în total 31);
# Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – 3 (în total 10).
Ședința CEC se desfășoară pe fundalul unor proteste organizate în fața instituției, acolo unde mai mulți cetățeni își manifestă nemulțumirea și indignarea față de decizia membrilor CEC de a deschise doar 139 de secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.
Proiectul inițial, al cărui raportor era președintele CEC, Dorin Cimil, prevedea amenajarea a 162 de secții de vot în străinătate. Dar, la propunerea secretarului general al CEC, Maxim Lebedinschi, fost socialist, s-a decis deschiderea a doar 139 de secții, în pofida faptului că Ministerul de Externe a cerut să fie deschise 190 (în condițiile când la alegerile prezidențiale nu se ajungeau buletine de vot la multe secții din diasporă).
După această decizie, la adresa CEC au venit mai multe critici din partea PAS, care azi a contestat la Curtea de Apel această decizie. De asemenea, cu o reacție în acest sens a venit și Maia Sandu, care a menționat că decizia CEC este o încălcare sfidătoare a legii și o batjocură la adresa cetățenilor din diasporă care vor să voteze. Totodată, și Blocul electoral „Renato Usatîi” a contestat la Curtea de Apel Chișinău, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale.
Totodată, în lista de AICI puteți vedea unde vor fi amplasate toate secțiile de votare.
Amintim că, la momentul dat, CEC a înregistrat oficial următoarele partide și blocuri electorale pentru anticipate:
1. Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”;
2. Partidului Politic „Partidul Acțiunii Comune — Congresul Civic”;
3. Blocul electoral „RENATO USATÎI”;
4. Partidul Politic „ȘOR”;
5. Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”;
6. Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor;
7. Partidul Mișcarea Profesioniștilor „Speranţa – Надежда”;
8. Partidul Democrat din Moldova;
9. Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”;
10. Partidul Unității Naționale;
11. Partidul „Democrația Acasă”;
12. Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei;
13. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor;
14. Partidului Politic „NOI”;
15. Partidul Verde Ecologist;
16. Partidul Legii și Dreptății;
17. Partidul Politic Puterea Oamenilor.
Pe 28 aprilie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională introducerea stării de urgență, lucru ce a dat undă verde președintei Maia Sandu să dizolve parlamentul. Ulterior acestei decizii, Maia Sandu a anunțat că a semnat un decret de dizolvare a parlamentului și că, în data de 11 iulie 2021, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate.
