Aleksandr Lukaşenko a semnat marți o lege prin care înăsprește sancțiunile pentru persoanele care participă la manifestații neautorizate și pedepsele pentru „extremism”.
Potrivit noii legislații, participarea la mai mult de două proteste neautorizate se pedepsește cu trei ani de închisoare, publicarea de informații „personale” despre forțele de ordine cu cinci ani de închisoare iar violența împotriva acestora cu șapte ani de închisoare, informează AFP, citat de AGERPRES.
Noua legislație este pusă în aplicare în timp ce regimul de la Minsk continuă represiunea implacabilă împotriva mişcării de contestare începută în august 2020, când o bună parte a populaţiei belaruse a contestat realegerea lui Aleksandr Lukaşenko pentru un nou mandat prezidenţial, al şaselea la număr, în urma unui scrutin considerat fraudat pe scară largă. Represaliile declanşate de autorităţi au dus la arestarea a mii de persoane, încarcerarea mai multor sute de belaruşi şi exil forţat pentru sute de susţinători ai opoziţiei sau jurnalişti.
Potrivit noii legi publicate marți, o persoană care participă la mai mult de două manifestaţii neautorizate riscă de acum până la trei ani de închisoare.
Noi pedepse sunt introduse pentru combaterea „extremismului”. Pentru participarea la activităţi considerate „extremiste” de către regim sau „promovarea” unor astfel de acţiuni pedeapsa este de şase ani de închisoare. O persoană acuzată de „finanţarea” unor astfel de activităţi riscă până la cinci ani de închisoare.
Ce activități sunt considerate „extremiste” de regimul de la Minsk
Potrivit publicației independente Tut.by, definiția „extremismului” în noua lege este largă și nu permite să se ştie exact despre ce fel de activităţi este vorba.
În Rusia, acuzaţiile de „extremism” sunt utilizate pentru urmărirea atât a organizaţiilor de opoziţie, cum ar fi cele ale militantului anticorupţie Aleksei Navalnîi, cât şi împotriva grupurilor ultranaţionaliste sau a mişcărilor religioase.
Noua legislaţie belarusă prevede de acum şapte ani de închisoare pentru „violenţe sau ameninţare cu utilizarea violenţei” împotriva forţelor de ordine, faţă de şase ani cât era până acum, şi trei ani de închisoare pentru opunere de „rezistenţă” la arestarea de către poliţie.
Un nou articol adăugat la Codul penal interzice publicarea de informaţii „personale” despre membrii forţelor de ordine sau rudele lor. Acesta prevede până la cinci ani de închisoare, în timp ce până în prezent erau prevăzute doar pedepse scurte cu închisoarea.
În 2020, opoziţia a publicat în repetate rânduri date despre identitatea poliţiştilor implicaţi în represiunea brutală a mişcării de contestare, întrucât aceştia apăreau la manifestaţii sistematic cu cagule pe cap pentru a nu recunoscuţi.
Totodată, publicarea de informaţii despre Belarus considerate drept „false” de către actualul regim de la Minsk poate de acum fi pedepsită cu patru ani de închisoare, faţă de doi ani înainte.
