Vor sau nu, liceenii vor avea parte de BAC anul acesta. Fiecare dintre ei are o perspectivă aparte despre ceea ce preferă să pice la examen din subiectele programului școlar. În acest context, i-am întrebat pe tineri de care temă le este cel mai frică și de ce.
Limba și literatura română
Nicoleta Jantoan, elevă în clasa a 12-a la profilul umanist, n-ar vrea să fie un subiect foarte îngust pe care să nu-l poți dezvolta și în care să nu te regăsești, în special în ceea ce ține de tema pentru eseu de la subiectul al doilea, întrucât acolo scrii și părerea proprie. „Ar fi bine dacă la subiectul doi s-ar opta pentru alegerea a oricăror două texte din literatura română, nu contează dacă sunt în proză sau în versuri, ca să ai din ce cita.”
Pe de altă parte, Marius Balan, elev în aceeași clasă, nu ar prefera să aibă parte, în cadrul primului subiect, de o poezie prea profundă, pentru a nu da greș atunci când completează sarcinile de interpretare. „De asemenea, nu aș vrea să comentez trăsăturile morale ale personajelor la eseu, ci dimpotrivă, aș vrea să dezvolt idei despre aspecte, relații și atitudini dintre personaje.”
O altă elevă, care preferă să nu-i fie menționat numele, ar dori să fie exclusă sarcina în care trebuie de interpretat efectul stilistic. „Acest exercițiu a fost exclus din materialul de pregătire pentru BAC, conform ordinului de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, de aceea mi s-a părut ciudat și nedrept că acest exercițiu a fost totuși inclus la pretestare. De asemenea, mi se pare fără noimă exercițiul în care trebuie de propus un titlu propriu pentru poezie.”
Valeria Boboc ar vrea ca la Limba și literatura română să exploreze o poezie profundă, plină de motive literare și figuri de stil, pentru a putea medita și interpreta într-un mod cât mai inspirat în cadrul sarcinilor. „În general, nu am frică de niciun subiect.”
Fiind și ea absolventă de liceu, Valeria Mursa este marcată de sfârșitul acestei perioade și experienței de a fi elev. „Examenul de BAC pe care urmează să îl susțin, este un examen firesc, care nu ar trebui să ne sperie. Nu sunt eleva care categoric dorește să fie excluse unele teme din programul de BAC, însă mi-ar plăcea să am libertatea de a-mi expune gândurile la un subiect actual generației noastre. Dacă la matematică e vorba de formule, pe care nu le poți înlocui cu altceva, la limba română ar fi posibil să abordăm un subiect care este aproape tinerilor din anul 2021, de exemplu cariera și formarea personală, văzută prin prisma operelor literare sau conceptele ce stau la baza unei societăți integre, invocând două personaje literare. În examenul de BAC, mi-aș dori mai multă individualitate decât răspunsuri șablonizate.”
Matematica
Alexandra Chitoroagă de la profilul umanist și-a ales disciplina la solicitare matematica. „Este foarte important ca sarcinile să fie explicate și enunțate foarte clar, pentru că, de obicei, nu se ține cont de acest fapt. De asemenea, pentru că sunt la profil umanistic, tare aș vrea să fie evitate elementele grele de trigonometrie, care nu sunt menționate în pagina anexă.”
Anamaria Ceban, elevă la profilul real, ar vrea ca la examenul de BAC să fie incluse elementele de matrice, deși a fost exclus. „Aș vrea ca subiectele de probabilitate să nu prevaleze prea mult, pentru că am trecut aceste teme în regimul de educație online și nu mă simt pregătită din această cauză.”
Istoria
Valeria Boboc povestește că istoria este un obiect complex, iar astfel, pregătirea trebuie să fie cât mai bună. „Nu cred că aș putea scrie foarte multe legate de perioada antică, întrucât nu am mai pus accent pe ea de ceva timp. Totodată, aș dori să am de scris despre o personalitate care să aibă un nume sonor, iar astfel, să îmi pot aminti mai multe lucruri.”
„Toată lumea este conștientă de faptul că istoria e plină de evenimente complexe, relații cauză-efect și mici detalii semnificative care ne dau emoții în timpul examenului. Chiar și elevii ca mine, pasionați de acest obiect, au micile lor temeri, în cazul meu fiind tot ce are legătură cu revoluția franceză. Haosul provocat de Căderea Bastiliei în 1789 a dat startul mai multor etape de evoluție ale statului francez, cu diferite organizări politice, clase conducătoare, un regim al terorii și o politică externă bogată a acelei perioade, până la venirea deloc simplă a lui Napoleon în fruntea statului în 1799. Toate aceste aspecte sunt legate într-un mod complex prin mici detalii și circumstanțe care, cu siguranță, nu reprezintă o formalitate pentru elevi”, menționează Marcel Roșca, elev la profilul umanist.
Marius Balan nu ar dori să scrie despre Principatele Unite Moldova și Țara Românească. „În același timp, nu aș vrea să întâlnesc subiecte despre perioada interbelică și despre tot ce ține de URSS și cel de Al Doilea Război Mondial.”
Alexandra Chitoroagă speră că nu vor fi incluse subiecte înguste, ce țin de conflicte militare, ca de exemplu, Bătălia de la Posada. „Mai mult decât atât, nu aș vrea să întâlnesc subiecte în care în prim-plan sunt puse personalități care nu fac parte din spațiul carpato-danubiano-pontic. Există un tip de eseu în care trebuie să-ți alegi opinia și poziția referitoare la o afirmație prin disjuncția «sau» și nu aș vrea să pice așa gen de item”.
Limba engleză
Mădălina Stavila nu ar vrea să scrie în cadrul subiectului legat de cultură și civilizație despre monumente istorice, jocuri specifice engleze, teatre sau muzee. „Aș vrea să descriu o atracție turistică sau o personalitate celebră. În rest, mă simt pregătită pentru toți itemii.”
„Nu pot spune că bacalaureatul la limba străină este dificil, ci din contra, cunoștințele noastre acumulate pe parcursul anilor ne permit să-l scriem bine. Mă stresează puțin subiectul trei, ce include cultura și civilizația țărilor cu limba nativă engleză, anume când în item se cere să recomandăm o locație ce merită să fie vizitată ori să organizăm o excursie în locuri pitorești, povestind istoria locului și de ce se consideră o carte de vizită a țării, cine a fost omul care a contribuit la depistarea și valorificarea acelui loc, de ce și prin ce etc. Aceasta este destul de greu de realizat din momentul în care nu trăim acolo și nu știm cultura și tradițiile lor. Înțeleg că trebuie să ne imaginăm și să ne bazăm pe cunoștințele deja posedate în legătura cu acest subiect, dar totuși, este destul de confuz”, afirmă Anastasia Papanaga.
