Marcel Lupușor, împreună cu soția sa Liudmila, cresc un fiu de 9 ani – David-Bogdan și o fiică de 6 ani – Valeria. Marcel are 30 de ani și lucrează polițist într-un departament special, iar Liudmila, 28 ani, lucrează în departamentul de protecție a mediului. Familia este împreună de mai bine de 10 ani.
Marcel a fost o persoană foarte familistă chiar dinainte de căsătorie, întotdeauna visa să aibă copii și aștepta cu nerăbdare această zi. Nu a citit cărți și nu s-a pregătit pentru asta, fiindcă știa ce-și dorește cel mai mult. Primul copil i-a luat prin surprindere pe tinerii părinți, care erau studenți pe atunci, dar ei au depus tot efortul pentru a le oferi copiilor cea mai bună educație și tot ce este mai bun pentru ei. „Îmi aduc aminte de acea zi chiar și după 9 ani – a fost așa un sentiment de mândrie. Țin minte și acum când soția era la maternitate și m-am apropiat de copil și am întrebat: Chiar e al nostru? Eu am avut ocazia și am fost mereu alături de familie, niciunul din noi doi nu a fost plecat peste hotare la muncă. Îmi aduc aminte cum David-Bogdan, când a început a merge deja, mă aștepta întotdeauna la ușă aproape de ora când trebuia să mă întorc acasă, auzea soneria și striga tata! tata!, iar eu purtam bereta mea de lucru și i-o puneam pe cap și era cel mai bucuros.”
Un tată bun trebuie să aibă mai multe calități. Dar cel mai important este, ca un tată să fie alături de familie. Marcel întotdeauna s-a străduit să nu fie plecat mai mult de câteva zile, ca să poată să participe cât mai activ la educația copiilor. Chiar dacă mama le acordă mult mai mult timp, un tată trebuie să fie și el mereu aproape, ca atunci când copilul va avea o problemă, să se adreseze la mamă și la tată ca la niște prieteni în care pot găsi sprijin. Când tatăl sau mama sunt prea severi, copiii nu se mai destăinuie părinților, începând să caute ajutor în altă parte sau și mai rău, să-și țină trăirile și emoțiile ascunse. Din acest motiv pot apărea și probleme mai mari, copiii pot fugi de acasă, ori încep să se ocupe cu lucruri mai puțin bune. Un tată bun trebuie să fie alături de copii, să le dea o educație bună, să-i învețe să facă fapte bune, să ajute persoanele nevoiașe.
„Foarte multe lucruri noi am învățat de când am devenit tată. Cât ești fără familie și obligații, ești mai liber, nu gândești pe termen lung. Când formezi o familie și ai un copil, începi să trăiești cu mult mai multă responsabilitate, atât din punct de vedere material, cât și din perspectiva disponibilității de timp, pe care știi că trebuie să-l acorzi. Ce ține de îngrijirea copilului, am învățat cum să-i fac băiță, să-l țin corect în brațe, să mă plimb cu el, am aflat câteva chestii medicale: ce trebuie să fac atunci când are febră, când nu doarme, cu ce pot să-l ajut. Îți dorești să înveți cât mai multe, ca să poți să fii un tată cât mai bun.”
Într-un cuplu trebuie să fie egalitate în tot, inclusiv în repartizarea activităților casnice. Dacă vrem să fim un cuplu fericit, atunci, atât soția, cât și soțul trebuie să-și asume anumite obligații, să facă mâncare, curățenie, să susțină și ajute copiii, mai ales la școală, cu temele pentru acasă sau în activitățile extrașcolare. „Niciodată nu am fost adeptul ideii, că bărbatul trebuie să câștige bani, iar femeia să fie casnică. Trăim în secolul XXI, în anii aceștia s-au schimbat multe, iar mentalitatea aceasta vine din secolul trecut. Da, poate că mama se implică oricum mai mult în educația copiilor, pentru că știe cum să o facă mai bine, dar aceasta nu înseamnă că nu trebuie să se implice și tatăl în egală măsură. Trebuie să înțelegem, că femeia are nevoie să se simtă împlinită nu doar acasă, dar și în afară ei, să aibă un job care îi place, activități adiționale, să ducă o viață socială activă, să se afirme în societate așa cum își dorește ea.”
Cel mai important lucru în educația copiilor, este să investim și să le dăm tot ce avem mai bun, iar mai ales să le oferim educația și cunoștințele necesare mereu adaptate la timpurile actuale, pentru că societatea se schimbă, dar noi trebuie să facem așa încât copilul să se integreze atât în familie, cât și în societate. Acesta trebuie să se poată integra și implica în societate, să ofere lucruri bune, să crească un om adevărat, o personalitate care să se afirme. Cel mai valoros lucru pe care îl poate oferi un tată este sprijinul moral, spiritual și financiar, să fie un pilon de sprijin pentru soție și pentru copii.
„Aș îndemna viitorii tați să atragă atenția la înțelegerea în familie, să știe mereu că dacă își doresc să întemeieze o familie și să aibă copii – trebuie să investească mult în educația lor. Străduiți-vă să le acordați cât mai mult timp copiilor, să fiți alături de ei, atunci când au nevoie. E important ca un tată să fie un prieten pentru copilul său, ca acesta să știe mereu că tatăl nu e o persoană exagerat de severă, care îl va certa și de care trebuie să se ferească. Dimpotrivă, când vine tatăl acasă, el trebuie să se lipească de tata și să știe că are alături un prieten pentru o viață.”
Fii un tată bun!
*
Campania „Un Tată Bun” este finanțată de Fundația OAK prin intermediul Fundației Est-Europene, în cadrul Proiectului „Abordarea violenței domestice în Republica Moldova”.
