41 % dintre moldoveni ar accepta să se vaccineze împotriva COVID-19, comparativ cu 31 % în studiile anterioare. Totodată, a scăzut cu 9 % (de la 46 % la 37 %) procentul persoanelor care afirmă că nu se vor vaccina cu siguranță. La general, vaccinul este acceptat mai mult de către persoane în vârstă și bărbați, cei cu încredere mai mare în autorități și cei care percep virusul ca fiind aproape și că se răspândește rapid.
Al patrulea val de sondaj a fost efectuat în perioada 10-21 martie 2021, pe un eșantion probabilist de 1 009 persoane din 423 de localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), eroarea maximă de eșantionare fiind de ± 3 %. Sondajul a fost realizat de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
Factorii Factorii ce contează cel mai mult în decizia de vaccinare
(Cel puțin 3 din 4 respondenți) se referă la asigurarea că vaccinul a fost utilizat de mult timp fără efecte adverse, asigurarea interacțiunii libere cu membrii familiei și prietenii după vaccinare, asigurarea gratuită a vaccinului și recomandarea din partea Organizației Mondiale a Sănătății și a medicului de familie.
Nivelul încă redus de acceptabilitate a vaccinului este condiționat de îngrijorarea că vaccinul ar putea avea efecte secundare grave asupra sănătății (83 % din respondenți).
Neîncrederea în procesul de vaccinare este alimentată de zvonurile negative din spațiul public. Astfel, 82 % din respondenți au auzit lucruri rele despre vaccinuri, în special că acestea au efecte secundare grave și că au eficacitate redusă. Totodată, fiecare al zecelea respondent a fost expus faptului că prin vaccinare se urmărește implantarea de cipuri în corpul uman.
Dintre respondenții care acceptă să fie vaccinați, 41 % ar accepta orice vaccin oferit de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
Fiecare a patra persoană adultă (25 %) continuă să nu creadă că noul coronavirus COVID-19 este real sau nu este sigură că acesta există.
Perceperea riscului, cunoștințe și atitudini
18 % din respondenți (față de 11 % în noiembrie și 5 % în august 2020) confirmă că au fost sau erau, în perioada colectării datelor, testate pozitiv COVID-19 cu diferite forme (de la asimptomatic la forme severe), iar alte 6 % au fost suspecte cu simptome specifice, dar fără confirmare de laborator.
Studiul patru confirmă tendința de creștere continuă a procentului respondenților care consideră că este probabilitate mare să se infecteze cu COVID-19 (de la 33 % în iulie 2020 la 48 % în martie 2021). Mai mult ca atât, se atestă o creștere semnificativă a procentului persoanelor care consideră că vor avea forme severe în caz de infectare: de la 29 % în noiembrie 2020 la 43 % în martie 2021.
De asemenea, studiul confirmă creșterea continuă a numărului de persoane care simt că virusul este aproape de ei (de la 18 % în iulie 2020 la 36 % în martie 2021) și se răspândește rapid (de la 63 % în iulie 2020 la 77 % în martie 2021).
Studiul patru atestă un nivel înalt de conștientizare și conformare (96 %) privind obligativitatea de a respecta condițiile regimului de auto-izolare la domiciliu (14 zile) impus de autorități în cazul testării pozitive pentru COVID-19 sau aflării în contact cu un caz confirmat COVID-19.
Autoaprecierea înaltă/foarte înaltă a nivelului de cunoaștere a măsurilor de protecție rămâne constantă la 95 % dintre respondenți. Totuși, deși se simt foarte încrezători în ceea ce privește cunoștințele protective, respondenții se simt mai puțin capabili să evite o infecție (acest indicator este în scădere continuă – de la 4,67 în iulie 2020 puncte la 4,33 puncte în martie 2021, pe o scală de șapte puncte, unde unul este foarte dificil și șapte este foarte ușor).
Practic 9 din 10 respondenți (în creștere față de studiile precedente) susțin că le este ușor să găsească, înțeleagă și să urmeze informațiile și recomandările privind infecția COVID-19. Însă, pentru fiecare al treilea respondent este dificil să aprecieze dacă informațiile despre COVID-19 în mass-media sunt de încredere. Procentul respondenților confuzi față de știrile despre COVID-19 în spațiul media este în creștere față de studiile precedente.
73 % dintre respondenți (fără schimbări față de studiul precedent) raportează că se informează despre virus des sau foarte des.
86 % din respondenți (cu 9 % mai mult față de luna noiembrie 2020) sunt îngrijorați de faptul că pandemia va avea consecințe economice pentru ei în viitor.
Peste 94 % din populația adultă susține că a respectat principalele măsuri de prevenire a infecției: purtarea măștii, spălarea pe mâini cu săpun timp de 20 secunde, utilizarea dezinfectanților, acoperirea nasului și a gurii în caz de tuse sau strănut, respectarea distanței sociale.
46 % din respondenți susțin că situația lor financiară personală s-a înrăutățit (36 % în noiembrie 2020) în ultimele trei luni, iar pentru 49 % a rămas neschimbată (58 % în noiembrie 2020).
Al patrulea studiu arată o stabilizare a comportamentelor nesănătoase la populație: 9 % au făcut mai puțin sport decât de obicei (9 % în noiembrie, 13 % în august și 34 % în iulie 2020), 5 % au mâncat mai multă mâncare nesănătoasă (5 % în noiembrie și august și 17 % în iulie 2020) și 2 % au băut mai mult alcool, decât de obicei (2 % în noiembrie și august și 8 % în iulie 2020).
Procentul respondenților care au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate a scăzut cu 6 % față de studiile precedente (de la 29 % la 23 %).
Nivelul de încredere în instituțiile publice este în creștere continuă din luna august 2020. Medicul de familie, spitalele și angajatorul continuă să fie cei mai de încredere. O creștere foarte mare a nivelului de încredere se atestă față de Președinție (50 % față de 25 % în noiembrie 2020).
Referitor la noile restricții impuse, 55 % din respondenți nu sunt de acord cu obligativitatea de a desfășura studiile în regim online.
