Aproape 38 % dintre elevii din școlile profesionale, colegii și centre de excelență au raportat două și mai multe semne de boală cu incidență mai des decât o dată pe săptămână. Totodată, 11 % dintre respondenți au indicat că au o boală pe termen lung, o dizabilitate sau o afecțiune medicală cum ar fi diabetul, artrita sau paralizia cerebrală.
În același timp, 26 % dintre elevi au raportat săptămânal stare de apatie, 23 % – nervozitate, 20 % – stare de neliniște și 21 % – stare de stres sporit. În perioada pandemiei, o pătrime dintre toți elevii s-au simțit cu mult mai stresați, iar fetele raportează această stare aproape de două ori mai frecvent decât băieții, arată rezultatele unui studiu realizat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) Moldova, cu suportul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare, rezultate care au fost făcute publice astăzi, 15 aprilie.
În timpul instruirii practice și la locul de muncă, tinerii au spus că se confruntă cu probleme de sănătate cum ar fi stresul sporit, inclusiv din cauza lipsei de experiență profesională, tulburări de vedere, surmenaj și obezitate. Totodată, potrivit cadrelor didactice, tinerii au acuzat dureri de spate, mâini sau picioare, oboseală intelectuală și lipsa rezistenței fizice.
Doar 11 % dintre tinerii intervievați au abilități bine dezvoltate legate de angajare în câmpul muncii, 43 % nu au abilitatea de a lucra eficient independent, 47 % nu au deprinderea de a lucra ca parte a unei echipe, iar 55 % nu au capacitatea de a lucra cu oameni cu abilități diverse și în medii diverse. Studiul a arătat că numai 21 % dintre respondenți au abilități de relaționare interpersonală bine dezvoltate. Se autoapreciază pozitiv 35 % dintre fete și 45 % dintre băieți.
În același timp, aproape 16 % dintre elevii din școli profesionale, colegii și centre de excelență au consumat țigări pe bază de tutun una-două zile și mai mult, 13 % au fost cel puțin o dată în stare de ebrietate pronunțată, 2 % au consumat canabis, 1,1 % – droguri sintetice, iar 1,4 % și-au injectat droguri.
Conform datelor furnizate de cele 20 de instituții din învățământul profesional-tehnic implicate în studiu, în perioada anilor 2017-2020, au fost înregistrate 184 de sarcini la eleve și o treime dintre ele au abandonat studiile din cauza gravidității.
Datele arată că fenomenul sarcinilor în adolescență în rândul fetelor din instituțiile ÎPT este destul de prezent. Una din cinci fete care a rămas însărcinată a abandonat școala din cauza sarcinii. Puțini dintre elevi au cunoștințe cu privire la metodele moderne de contracepție și mecanismele de suport pentru mamele tinere, băieții fiind mai puțin informați în comparație cu fetele.
25 % dintre elevii activi sexual nu folosesc prezervativul, fiind expuși infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS) și HIV și sarcinilor neplanificate. Rata de utilizarea a pastilelor contraceptive orale este foarte scăzută, de doar 8 %. Aceste date devin mai îngrijorătoare în combinație cu frecvența ridicată a partenerilor sexuali ocazionali și a raportării primelor relații sexuale forțate.
Totodată, 37 % dintre elevii din învățământul profesional-tehnic cred că HIV se transmite prin înțepătura unui țânțar, 53 % cred că infecția HIV se poate transmite luând masa împreună cu o persoană infectată, iar o treime dintre respondenți au atitudini discriminatorii față de persoanele HIV-pozitive.
Aproape jumătate dintre elevi au fost expuși o dată sau mai des la cel puțin o formă de violență în bază de gen. Este îngrijorător faptul că hărțuirea și abuzul sexual au fost menționate în proporție mare. Cunoștințele despre toate formele de violență sunt limitate, precum și capacitatea de răspuns. Totuși, datele denotă un număr mai mare de elevi care au cunoștințe despre formele de violență în bază de gen printre cei care au studiat cursul „Decizii pentru un mod sănătos de viață”, comparativ cu cei care nu l-au studiat (22,2 % versus 15,4 %).
Galina Leșco, șefa echipei care a efectuat studiul și șefa Centrului Național de Resurse în Servicii de Sănătate Prietenoase Tinerilor „Neovita”, a menționat că elevii din învățământul profesional-tehnic care au studiat cursul „Decizii pentru un mod sănătos de viață” au manifestat un nivel mai avansat de cunoștințe în materie de sănătate și mai multe comportamente sigure.
Leșco a concluzionat că e nevoie de investiții în dezvoltarea unui mediu sigur și prietenos pentru dezvoltarea sănătoasă a elevilor atât în procesul educațional, cât și timpul practicii de producere, iar ulterior la locul de muncă. Este necesar un cadru normativ care ar motiva instituțiile din învățământul profesional-tehnic să implementeze abordarea școlilor care promovează sănătatea conform standardelor internaționale. Totodată, e nevoie de a fortifica suportul psihologic al elevilor, în special pentru tinerii cu dizabilități și a celor cu venituri mici.
Studiul a fost realizat în 20 de școli profesionale, colegii și centre de excelență, pe un eșantion de 923 de elevi care au o vârstă cuprinsă între 15 și 19 ani. Pentru mai multe detalii, accesează aici.
