Maia Bănărescu, avocata poporului, a prezentat astăzi, 12 aprilie în cadrul unei conferințe de presă raportul cu privire la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în Republica Moldova în anul 2020. Potrivit documentului, în anul 2020 în Moldova, s-au produs multiple încălcări ale drepturilor omului și au fost impuse unele limitări exagerate care au avut un impact negativ asupra unor libertăți și a proceselor democratice la noi din țară.
De asemenea, potrivit avocatei, criza COVID-19 a condus la adâncirea sărăciei, la creșterea inegalităților, la discriminări structurale și consolidate și la înrăutățirea situației privind drepturile omului.
Potrivit raportului, deciziile autorităților în gestionarea crizei de Sănătate au fost influențate mai mult de factorul politic și mai puțin de specialiștii în domeniu. Autoritățile, în linii mari, nu au ținut cont de abordări bazate pe drepturile omului, mai dezvăluie raportul.
Cele mai mari provocări au fost legate de asigurarea dreptului de acces la servicii medicale, la informații de interes public, dreptul la muncă și la un trai decent, la libera circulație, la libertatea exprimării.
# Guvernul a aprobat, începând cu 1 ianuarie 2021, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) în mărime de 2 935 de lei. În același timp, cuantumul salariului minim pe țară, în mărime de 1 000 lei, nu a fost modificat din 1 octombrie 2014.
# Conform estimărilor Băncii Mondiale, în 2020 sărăcia extremă în Republica Moldova a atins circa 13 % pe măsură ce gospodăriile se confruntă cu impactul crizei, inclusiv pierderea locurilor de muncă și a câștigurilor.
# 18 % din persoanele sărace din Republica Moldova și-au pierdut locurile de muncă, 67 % din gospodăriile sărace nu au venituri/economii suficiente pentru a acoperi cheltuielile lunare (în mediu urban 83 %), iar 65 % au ales alimente mai ieftine.
# Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă acoperă doar 64,7 % din minimul de existență pentru pensionari (o creștere de 5,95 % comparativ cu 2019), cuantumul pensiei minime în cazul unei dizabilități severe acoperă doar 48,5 %, iar mărimea alocației sociale de stat constituie doar 32,3 % din minimul de existență pentru o persoană vârstnică.
# Domeniul protecției persoanelor cu dizabilități a fost grav afectat de pandemia COVID 19, care a scos la iveală costul uman și financiar al investițiilor slabe ale statului în serviciile de sănătate și protecție socială în rândul grupurilor persoanelor cu dizabilități.
# Entitățile de la Tiraspol continue să încorporeze forțat tineri pentru serviciul în termen în așa numite „forțe armate transnistrene”. Autoritățile constituționale reacționează întârziat, numai după ce tinerii sunt plasați în cazarmele de la Tiraspol.
În raport se mai menționează că procesului educațional la distanță a decurs anevoios și din motivul pregătirii insuficiente sau în genere lipsa pregătirii necesare a cadrelor didactice pentru a presta activități didactice din cadrul procesului educațional de la distanță.
În condițiile pandemice și de educație la distanță a crescut numărul cazurilor de abandon temporar școlar, cele de exploatare a copiilor prin muncă, în special în timpul sezonului agricol. În perioada crizei sanitare a fost sistat în totalitate procesul educațional al copiilor cu necesități speciale care își fac studiile în instituțiile de învățământ specializate sau școli auxiliare, acestea fiind închise. Pentru copii cu nevoi speciale procesul educațional, în perioada lunilor martie-mai 2020, a fost asigurat în exclusivitate de părinții lor.
Ombudsmanul Copilului a efectuat un sondaj de opinie cu privire la eficiența procesului educațional, care reprezintă opinia copilului cu privire la învățarea la distanță. 17 % din respondenți au menționat că nu se pot încadra în procesul educațional iar peste 77 % din copii izolarea socială a copiilor care nu au acces la internet.
În 2020 nu au fost atestate progrese nici în ceea ce privește asigurarea instituțiilor de învățământ cu personal medical, apă potabilă și condiții sanitare. Conform datelor prezentate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în cadrul unei monitorizări realizate în anul 2020, 351 de școli (30,9 %) dispun de toalete în afara clădirii instituției și necesită îmbunătățirea condițiilor igieno-sanitare. Astfel, copiii, mai ales cei din localitățile rurale, se confruntă cu lipsa de condiții de igienă, intimitate și siguranță atunci când merg la toaleta de din curtea școlii. Situația dată nu este una recentă, ea există pe parcursul deceniilor.
Una din problemele identificate de Avocata Poporului pentru drepturile copilului, cu referire la asigurarea principiului de participare a copilului, în perioada anului 2020, a fost izolarea socială a copiilor care nu au acces la internet. Conform ultimelor sondaje prezentate de mai multe organizații inclusiv și autorități publice, peste 3 000 de copii de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, rămân în continuare izolați de mediul social și educațional, deoarece nu au conexiune la internet.
Conform datelor statistice prezentate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, de la începutul pandemiei până la data de 1 ianuarie 2021, au fost infectați 8 092 de copii, pe întreg teritoriul țării, inclusiv, 1 843 pe malul stâng al Nistrului.
