Dumitru Stoica este un tânăr licean din satul Măcărești, raionul Ungheni. Iubește să imortalizeze diferite momente și spune că datorită fotografiei a reușit să stabilească un echilibru cu sine. Astăzi, prin intermediul fotografiilor, ne va prezenta localitatea sa de baștină.
Dumitru este clasa a 11-a și spune că prima dată a început să simtă gustul acestei pasiuni cu doi-trei ani în urmă, când a văzut un articol pe rețelele sociale. „Listând pe Instagram, am dat de un articol despre fotografi și lucrările lor. Atunci, mi s-a aprins această flacără a dorinței de a deveni fotograf, de a surprinde în obiectiv tot ce se mișcă și ce nu, oameni și natura.”
Pe lângă fotografie, în timpul liber, Dumitru practică voluntariatul. Este voluntar senior în cadrul grupului de inițiativă Hai Ungheni și spune că în cadrul activității sale de voluntar la fel sunt cunoscute abilitățile sale de viitor fotograf. „De foarte multe ori, în timpul activităților, eram rugat să mă ocup de foto/video. Acest lucru îmi invocă o stare de bine, totuși fac ceea ce îmi place.”
Am aflat de la Dumitru că fotografia este o mediere, o voce ce vorbeşte despre ce ştim şi ce nu ştim. Este ochii noștri acolo unde noi nu suntem sau, din contra, este vocea noastră când nu avem curaj să vorbim. „Să faci fotografii înseamnă să-ți eliberezi lumea pe care o ții ascunsă în tine. Să arăți tuturor cum văd ochii tăi și mai ales să creezi noi povești în care lumea să se regăsească”, spune tânărul.
Fiind întrebat dacă satul său reprezintă o sursă de inspirație pentru el, fără a sta mult pe gânduri, tânărul a spus: „Satul meu de suflet, leagănul copilăriei mele şi poarta care duce spre visuri… E satul meu, unicul loc din lume spre care sufletul se cere cu fiecare primăvară mai mult, cu fiecare primă ninsoare mai cert şi cu fiecare doză de soare mai intens. Și iubesc totul la el – zilele, nopțile și umbrele, vara plină cu cireșe și iarna în tablou de fulgi, pământul uscat și potecile care duc spre casa părintească, glia umedă ce naște pâine din soare și pașii mei goi hoinărind pe ulița copilăriei. Satul meu mai păstrează și astăzi case în stil tradițional, fântâni cu apă limpede de izvor și arbori seculari, ce se zăresc printre poteci ca o mărturie a veșniciei sale”. În viziunea lui Dumitru asta este descrierea care se potrivește perfect satului Măcărești.
Mai jos, avem satul Măcărești reprezentat prin fotografiile lui Dumitru Stoica.
Măcăreşti este un sat, reședință de comună în raionul Ungheni. Satul are o suprafaţă de circa 2,58 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 10,28 kilometri. Din componenţa comunei fac parte localităţile Frăsineşti și Măcăreşti. Localitatea se află la distanța de 25 de kilometri de orașul Ungheni și la 98 de kilometri de Chișinău. Satul Măcărești a fost menționat documentar pentru prima dată în anul 1497.
Autoare: Alina Zibrițchi
