În timp ce pandemia ne restricționase accesul la activitățile rutinei noastre de acum un an, medicament pentru această ședere în casă a devenit cultura. Să consumăm cultură, în oricare modalitate la care am avut acces, a fost un element vital în autoizolare. Mai mult decât atât, în pandemie, am fost martori oculari a modului în care arta a fost nevoită să se adapteze noilor reguli de COVID, să se digitalizeze și mai mult și să plece (aproape la propriu) în casele oamenilor. Astfel, în cel de-al doilea episod al proiectului #Que Sera, Sera, discutăm despre cultură și despre metamorfozările la care au fost supuse toate domeniile artei din cauza coronavirusului.
Platformele de streaming au devenit condimentul principal în această bucătărie pandemică, așa încât au inventat, să zicem, gusturi noi pentru a-i ține aproape pe spectatori. Astfel, teatrele, muzeele, industria cinematografică și cea a muzicii au fost nevoite să treacă printr-o sită culturală și ulterior să se adapteze noilor tendințe de consum al artei.
Mai mult decât atât, la un moment dat, 360 de grade devenise un fel de bilet de acces în muzeele lumii, iar sintagma de streaming – o alternativă a evadării din rutina pandemică. Așadar, inițiativele culturale au avut de ales între „a fi în atenția publicului” și „a se retrage și a risca să fie uitate”.
Adevărul este că în tot acest blocaj pandemic, internetul și sferele artei au mers mână în mână având un scop comun: cel de a ține spectatorul său cât mai aproape. De altfel, au fost înregistrate zeci sau chiar sute de streaming-uri live și concerte virtuale, pandemia determinându-i pe oamenii artei să creeze conținut în ciuda tuturor restricțiilor.
Așadar, noi știm ce a fost, cunoaștem ce este dar, que sera – nu știm. Cel puțin acum, putem face un tablou al lucrurilor noi pe care ne-a învățat pandemia despre cultură. Moment despre care am vorbit în cel de-al doilea episod pe care-l puteți urmări în videoclipul de mai jos.
