La #diez, vă povesteam despre conacele din afara Chișinăului, iar 2021 e anul potrivit în care să cunoaștem și conacele din Chișinău pentru a ști pe lângă ce ne plimbăm și ca să avem ce povesti.
Cândva, la #diez, Anatasia Taburceanu vă spunea povești mai personale ale acestor locuri. Acum, haideți să le cunoaștem pas cu pas! Informațiile sunt preluate de pe site-ul Centrului Istoric al Chișinăului – monument.sit.md.
31 August 1989, 44 A, B (intersecție cu strada Tighina) – Conacul urban al lui Smud Barada
Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău alcătuit de Academia de Ştiinţe.
Primele atestări documentare parvin din timpul când devenise o casă de raport, fiind în proprietatea lui Şmul Barada. Casa avea trei apartamente la parter şi două camere în demisol. Intrarea în curte avea loc printr-o poartă monumentală din piatră, în segment de arc, inclusă în incinta de piatră, care făcea corp comun cu peretele casei, în care era inclusă şi portiţa intrării (azi astupată cu zidărie).
Liter A. Este o clădire construită la colţul cartierului, ridicată pe un plan unghiular, într-un parter pe un demisol înalt, construită la mijlocul secolului al XIX-lea după un proiect model, parte componentă a unui conac urban. Faţadele sunt aliniate la liniile roşii ale străzilor, cu o compoziţie simetrică, alcătuită din şapte şi 12 axe compoziţionale, toate goluri de ferestre, fiecare cu câte un rezalit plat la colţuri. Intrarea în casă avea loc din partea curţii interioare. Ulterior, când camerele de la parter au fost utilizate pentru unităţi comerciale, câteva ferestre au fost înlocuite cu uşi.
Detaliile arhitectonice ale faţadelor principale sunt din arsenalul stilului eclectic cu reminiscenţe clasice. Ferestrele au ancadramente cu chenare simple, dominate de cornişe rectilinii, cu nişe sub plita de pervaz. Partea superioară a pereţilor este încoronată cu o cornişă cu denticule deasupra rezalitelor laterale, şi o friză netedă, susţinută de pilaştrii ordinului doric, plasaţi în plinul dintre ferestre.
Liter B. Este construit pe un plan rectangular, aliniată la linia roşie a străzii, ridicată într-un parter pe un demisol înalt. Faţada principală are şapte axe, compoziţionale – şase de ferestre şi unul de uşă, amplasat central. Detaliile arhitectonice sunt din arsenalul stilului eclectic cu reminiscenţe neoclasice. O friză netedă cu ferestre pentru aerisirea podului.
31 August 1989, 100 (intersecție cu strada P. Movilă) – Conacul urban al principesei Ghica Comăneşti
Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău alcătuit de Academia de Ştiinţe.
În toamna anului 1870, Uprava a eliberat o adeverinţă asesorului de colegiu Vasilii Kucikov pentru achiziţionarea unui lot viran egal cu 600 stânjeni pătraţi, obligat să construiască casă în timp de cinci ani.
În 1875 ,a apărut prima construcţie – casa secundară. Mai târziu, proprietari ai acestei case au devenit nobilul Leonard, negustorul Polentreer, iar din 1880 până în 1913 – Izrail Micinik, care în această perioadă a construit casa cu 10 odăi, ridicată într-un parter pe un demisol.
În 1940, proprietar era doctorul A. Mureşanu.
Este o clădire construită la colţul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, într-un parter, cu faţadele aliniate la liniile roşii ale străzilor.
Faţadele principale au o compoziţie simetrică. Faţada principală este orientată spre strada Petru Movilă, este alcătuită din cinci axe compoziţionale, dintre care patru sunt de goluri de ferestre şi de uşă, amplasată central.
Paramentul faţadei principale este tencuit neted cu detaliile modelate. Intrarea printr-un portic cu două coloane, ridicate pe postamente, încununat cu un fronton în segment de arc. Intrarea este integrată prin antablament comun cu ferestrele vecine, evidenţiate pe un fundal şi flancate de pilaştrii ordinului doric. Detaliile arhitectonice ale faţadei principale sunt din arsenalul arhitecturii renaşterii.
Ferestrele au ancadramente cu „urechi”, continuate până la soclu cu includerea panourilor decorative sub plita de pervaz şi dominate de frontoane în segment de cerc, similare porticului intrării. Partea superioară a pereţilor este terminată printr-o friză netedă şi o cornişă, forma căreia a fost simplificată.
31 August 1989, 145 (intersecție cu strada P. Movilă) – Conacul urban al negustorului Izrail Goldenberg
Monument de arhitectură şi istorie de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău alcătuit de Academia de Ştiinţe.
În 1888, secretarul de colegiu Dumitru Prepeliţa a vândut negustorului Izrail Goldenberg o casă din piatră construită într-un parter pe un demisol şi o curte, aflată la colţul cartierului, conform proiectului model, confirmat de Upravă în 1875. Posibil autor al proiectului este A.I. Bernardazzi.
În 1945, proprietar este atestat Nicolae Suruceanu.
Este o clădire construită la colţul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, într-un parter, cu faţadele aliniate la liniile roşii ale străzilor.
Faţada orientată spre strada 31 August are o compoziţie simetrică, alcătuită din cinci axe compoziţionale, toate goluri de ferestre, faţada orientată spre strada Petru Movilă este asimetrică, cu un rezalit. Intrarea în casă avea loc din partea curţii interioare. Colţurile clădirii sunt evidenţiate prin lesene. În urma refacerii, casa a obţinut un acoperiş înalt, cu pante repezi, în care a fost amenajat un etaj.
Paramentul faţadei principale este tencuită neted, cu detaliile modelate în compoziţii florale, în jurul ferestrelor şi la friză care, la refacerea din anii ’90 a casei, au fost înlocuite cu detalii cu caracter bastard.
