Azi este Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor în Știință. Conform statisticilor, din aproape 15 milioane de oameni de știință și ingineri din Uniunea Europeană, 59 % sunt bărbați și 41 % sunt femei. Chiar dacă femeile au avut un aport semnificativ în dezvoltarea științei, lucrurile nu au fost întotdeauna la fel ca în statisticile actuale.
Voltaire despre Emilie du Chatelet: „A fost un bărbat genial, a cărui singură vină era aceea că era femeie”.
Încă din antichitate, rolul femeii în societate a fost perceput drept unul nesemnificativ, iar intelectul acesteia era considerat departe de cel masculin. Din acest motiv, femeile nu au avut privilegiul de a se dezvolta pe plan intelectual și cultural precum sexul opus secole înainte.
Ceva mai târziu, în Evul Mediu, Biserica Catolică crease Inchiziția pentru a controla oamenii nesupuși și femeile „rebele” . Conducându-se după sloganul: „Cine nu se supune, moare”, femeile din acele timpuri care își permiteau libertatea în gândire sau idei deosebite, erau declarate vrăjitoare și arse pe rug cu mâinile fanaticilor religioși. Egalitatea dintre sexe exista doar în contextul în care ambele mureau de ciumă și holeră.
Odată cu trecerea timpului, prin luptă, muncă și răbdare, femeile și-au dobândit dreptul la vot, studii, decizie și personalitate.
Noua Zeelandă a devenit prima țară autoguvernantă ce a permis femeilor dreptul de a vota în 1893, iar în spațiul românesc, femeile și-au căpătat dreptul la vot abia cu aproape 83 de ani în urmă.
În pofida etichetei sociale și a diferenței educaționale, au existat femei care au reușit să dăruiască lumii realizări de importanță globală.
Astfel, iată câteva dintre cele mai importante invenţii realizate de femei în domenii precum știință și informatică.
Jeanne Baret – prima femeie care călătorește în jurul lumii
Din cauza regulilor drastice ale societății anilor 1700, care nu permiteau femeilor să participe în astfel de expediții, Jeanne Baret, ia decizia de a se deghiza în bărbat. Ea a intrat pe navă în calitate de slujitor al botanicii franceze, iar câțiva ani mai târziu, s-a întors la Paris.
Revenind din călătorie, Jeanne Baret a transferat 3 000 de specii noi de plante necunoscute la „Muzeul de Istorie Naturală”. Astfel, ea a devenit prima femeie care a făcut înconjurul lumii și care a avut un aport considerabil în dezvoltarea botanicii europene.
Emilie du Chatelet și principiile de mecanică care au contribuit la fondarea Teoriei Relativității
Franțuzoaica Emilie du Chatelet a fost prima femeie care a dat dovadă de cunoștinţe profunde în matematică şi fizică.
Modul de a gândi și ideile inovative de care a dat dovadă, au demonstrat, ulterior, că lucrările concepute de ea își aveau locul cu zeci de ani înaintea timpului în care trăia. Emilie du Chatelet a scris lucrări care păreau a nu avea nici o valoare atunci, precum Dissertation sur la nature et la propagation du feu sau Institutions de Physique.
Ele, însă, și-au demonstrat importanța ceva mai târziu, devenind fundamentul multor descoperiri ulterioare. De asemenea, matematiciana a mai tradus în limba franceză lucrarea lui Isaac Newton numită Principia Mathematica și a gândit principii de mecanică despre care cercetătorii au afirmat că au contribuit la fondarea Teoriei Relativitaţii de către Einstein.
Lise Meitner – primul om care a găsit modalitatea de a „sparge atomul”
Lise Meitnera fost primul om din lume care a gândit în termeni principiul diviziunii atomice și a cercetat energia eliberată de diviziunea atomilor de uraniu. Rezultatele cercetărilor ei au fost apreciate de către savanții acelor timpuri și nominalizate pentru premiul Nobel. Fiind de origine evreică, a plecat din Germania, unde își construia cariera la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Din acest motiv, premiul Nobel pentru descoperire i-a fost acordat colegului ei Otto Hahn.
Ada Lovelace – prima programatoare de calculator din lume
Augusta Ada King, Contesă de Lovelace, a fost o matematiciană de origine britanică, cunoscută pentru munca ei la calculatorul mecanic al lui Charles Babbage și, în particularitate, la motorul analitic.
Manuscrisele ei includ ceea ce este recunoscut drept primul algoritm, care urmează să fie procesat de către o mașină. Datorită acestui fapt, ea este adesea considerată primul programator de calculator din lume, iar inteligența acesteia a fost apreciată de mari savanți de atunci precum Michael Faraday.
Ada Lovelace a specificat în manuscrisele sale că totuși se opune inteligenței artificiale, deoarece mașinile nu fac decât să efectueze proceduri și nu dispun de abilități de analiză.
Marie Curie – prima deținătoare a două premii Nobel în diverse domenii
Marie Curie – om de știință de origine poloneză, fiziciană și matematiciană, care s-a făcut cunoscută datorită descoperirii radiului și poloniului.
Primul Premiu Nobel pentru aceste descoperiri l-a împărțit cu soțul său, Pierre Curie. Pe cel de-al doilea l-a primit pe cont propriu, în chimie, pentru cercetările sale în domeniul radioactivității. Marie Curie și-a legat activitatea și de cercetarea cancerului. A înaintat ipoteza potrivit căreia radiațiile pot fi folosite pentru vindecarea diverselor forme de cancer și a creat chiar și un institut la Paris în acest sens.
Tot ea a fost și directoarea serviciului radiologic al Crucii Roșii, unde a avut un rol important în timpul Primului Război Mondial. A mai elaborat mici instrumente, care au fost folosite pentru a detecta gloanțe sau alte elemente din rănile soldaților. De asemenea, Marie a devenit și prima femeie director a laboratorului de fizică a Universității Sorbona.
Grace Murray Hopper – femeia care ne-a împrietenit cu calculatorul
Grace Murray Hopper a fost informaticiană și ofițer în marina militară a Statelor Unite ale Americii. Ea și Howard Aiken au proiectat primul computer, Harvard Mark I, de cinci tone, de mărimea unei camere, în anul 1944.
Hopper a inventat dispozitivul care traducea limba scrisă în cod de computer și a inventat termenul „virus” în momentul în care a trebuit să elimine câteva molii din dispozitiv. În anul 1959, Hopper a făcut parte din echipa care a proiectat COBOL, care este unul dintre cele mai moderne limbaje de programare. Astăzi, Grace Murray Hopper este una dintre cei mai mari informaticieni, care a pus bazele informaticii contemporane.
Margaret Hamilton ne-a adus pe lună și a creat Software-ul
Margaret Hamilton a fost matematiciană și inginer în software și a contribuit la scrierea codului pentru prima misiune spațială a Apollo 11, după succesul căreia, ea și-a continuat activitatea la NASA și la MIT.
Așa s-a dezvoltat conceptul de software engineering și algoritmii Universal Systems Language care sunt pilonii de bază în programare. Mai târziu, Margaret Hamilton și-a înființat propria companie intitulată Hamilton Technologies Inc.
În fotografie, Margaret pozează lângă alături de codul scris manual și elaborat de ea și echipa pe care o conducea, care a făcut posibilă misiunea spațială Apollo 11.
Hedy Lamarr – actriță a Hollywoodului, care ne-a oferit tehnologia care stă la baza Bluetooth, GPS și Wi-Fi
Actriţa Hedy Lamarr este recunoscută nu numai pentru performanțele artistice, ci şi pentru faptul că în 1941 a creat o metodă tehnologică, denumită Secret Communication System.
Inspirându-se din modul de funcţionare al pianului, Hedy Lamarr a susținut ideea de a controla torpilele prin radio. Deşi invenţia a fost donată Marinei Americane, aceasta nu a utilizat-o în luptele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind reluată în considerare în anii 1950. Invenția a stat la baza dezvoltării sistemelor de comunicație wireless pe care noi le folosim astăzi.
Stephanie Kwolek și invenția sa care a salvat mii de vieți
Vesta antiglonț este invenția care aparține chimistei Stephanie Kwolek, o americancă de origina poloneză, născută în SUA.
În urma multor experimente, Stephanie a obținut un material sintetic numit kevlar, care este de cinci ori mai rezistent decât otelul la impact, fiind totodată însă mult mai ușor.
Vesta antiglonț este doar una dintre multitudinea de invenții ale ei, întrucât Stephanie deține 28 de brevete de inventator, ocupând poziția patru în clasamentul inventatorilor americani făcut de The National Inventors Hall of Fame (NIHF).
Dr. Shirley Ann Jackson – prima femeie de culoare care a obținut un doctorat MIT și a făcut un șir de invenții
Dr. Shirley Ann Jackson, fiziciană și renumită inventatoare, a fost apreciată pentru progrese pe care le-a făcut în știință. La Massachusetts Institute of Technology (MIT), a primit o diplomă de licență și doctorat în domeniul fizicii, devenind prima femeie afroamericană care a obținut un doctorat. de la MIT.
Shirley a efectuat experimente de succes în fizica teoretică și le-a folosit cunoștințele pentru a încuraja progresele în cercetarea telecomunicațiilor în timp ce lucra la Bell Laboratories. Dr. Jackson a efectuat cercetări științifice de bază care au permis inventarea faxului portabil, telefonului cu ecran tactil, celulele solare, cablurile cu fibră optică și tehnologia din spatele identificării apelantului și a apelului în așteptare.
Alice Parker și invenția sa – încălzirea centrală
Ideea sistemului de încălzire centrală cu gaz a fost gândită pentru prima oară de către Alice Parker în 1919. Chiar dacă designul propus de ea nu a fost realizat, aceasta a fost prima încercare de a utiliza gazul natural pentru a încălzi un spațiu locativ.
Inițiativa a fost revăzută și preluată ceva mai târziu și a servit drept inspirație pentru sistemul de încălzire centrală al viitorului.
De asemenea, multe alte invenții au fost realizate de femei:
# Anna Connelly concepe scara de incendiu;
# Mary Anderson inventează ștergătoarele de parbriz;
# Josephine Cochrane creează mașina de spălat vase;
# Fierăstrăul circular inventat de Tabitha Babbit;
# Încălzitorul de automobile de Margaret Wilcox;
# Periscopul pentru submarine de Sarah Mather;
# Mașina de deszăpezit de Cynthia Westover.
