În Republica Moldova, începând cu 1 ianuarie 2021, este interzisă comercializarea termometrelor cu mercur. Echipa #diez a cercetat acest subiect și vă explică mai jos de ce cunoscutele termometre clasice (cu mercur) nu se mai vând în farmaciile din Moldova.
În anul 2017, Republica Moldova a ratificat Convenția de la Minamata care obligă țările semnatare ale acestui document să contribuie la protejarea sănătății umane și a mediului de emisiile antropice de mercur și de compuși ai mercurului în aer, apă și sol.
În special, convenția stabilește „restricții privind extracția minieră primară a mercurului și comerțul internațional cu mercur, interzice fabricarea, importul și exportul unei game de produse cu adaos de mercur, prevede interdicții sau condiții de operare pentru o serie de procese de fabricație în cadrul cărora se utilizează mercurul […] și impune ca depozitarea intermediară a mercurului și gestionarea deșeurilor de mercur să se desfășoare într-un mod sigur din punct de vedere ecologic”, se arată în preambulul documentului.
Haideți de la început să ne aducem aminte când a apărut primul termometru cu mercur. Acesta a fost inventat de fizicianul și inginerul german Daniel Gabriel Fahrenheit. Mai jos vă prezentăm o incursiune în istoria evoluției termometrului.
Prima încercare de măsurare a temperaturii a fost făcută de omul de ştiinţă şi medicul grec Galen, undeva prin anul 170 D.Hr. El a documentat o temperatură standard neutră, din părţi egale de apă fierbinte şi gheaţă. A adăugat de fiecare parte a temperaturii neutre câte patru grade pentru frig şi patru pentru cald.
În 1593, Galileo Galilei a inventat un termoscop rudimentar cu apă, care permitea pentru prima dată măsurarea variaţiilor de temperatură. Astăzi, invenţia lui Galilei este cunoscută sub numele de „Termometrul lui Galileo”, chiar dacă prin definiţie el este un termoscop.
În 1612, inventatorul italian Santorio Santorio devenea primul inventator ce punea o scară numerică termoscopului. Dispozitivul a fost primul termometru clinic rudimentar; fusese proiectat pentru a lua temperatura umană prin introducerea în gură. Cu toate acestea, nici invenţia lui Galilei, nici cea a lui Santorio nu erau exacte.
În 1654, Marele Duce de Toscana, Ferdinand al II-lea, inventa primul termometru închis, utilizând alcoolul ca lichid. Dar acestui instrument îi lipsea o scară standardizată, motiv pentru care nici el nu a fost foarte corect.
Aproximativ în aceeaşi perioadă, fizicianul german Daniel Gabriel Fahrenheit îl întâlnea pe astronomul danez Olaus Roemer, care dezvoltase un termometru pe bază de alcool ce folosea vinul ca lichid. Acesta marcase două puncte pe termometrul său: 60 pentru a marca temperatura apei ce fierbea şi 7,5 pentru a marca punctul în care gheaţa se topea.
În 1714, Fahrenheit îmbunătăţeşte invenţia lui Roemer şi dezvoltă primul termometru modern: termometrul cu mercur, ce beneficia de măsurători mai rafinate. Acesta a ales mercurul, deoarece substanţa se dilată sau se contractă pe măsură ce temperatura creşte sau scade. Înainte să-şi prezinte termometrul cu mercur, el inventase un termometru cu alcool pe baza celor văzute la Roemer.
Termenul „Celsius” a fost adoptat în 1948 în cadrul unei conferinţe internaţionale cu privire la măsuri şi greutăţi şi este indicatorul de temperatură preferat pentru aplicaţiile ştiinţifice.
Primul termometru medical practic a fost inventat în 1867 de medicul englez Sir Thomas Allbutt. Dispozitivul său era capabil să citească temperatura unui pacient în 5 minute. Primul termometru ce lua temperatura din ureche a apărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca invenţie a doctorului Theodore Hannes Benzinger. În 1984 David Phillips inventează termometrul cu infra-roşu.
1932. Declanșarea accidentului ecologic de la Minamata
Accidentul ecologic de la Minamata (Japonia) a fost cauzat de uzina chimică Chisso Corporation, care a deversat o mare cantitate de ape industriale poluate cu metilmercur în Golful Minamata în perioada 1932-1968.
Mercurul a contaminat peștii, ca apoi efectul să se resimtă, începând cu 1956, asupra oamenilor și s-a soldat cu mii de decese. Cea mai răspândită afecțiune, „sindromul Minamata”, s-a manifestat în sfera neurologică și a fost observată mai întâi la pisici care aveau convulsii și se aruncau în mare, de unde a apărut și denumirea „boala pisicii dansatoare”.
După trei ani de investigații, s-a determinat cauza bolii ca fiind otrăvirea industrială a apelor Golfului Minamata. Mercurul din deșeuri pătrundea în organismul peștilor, care apoi erau consumați de populația locală.
La 28 noiembrie 1959, după o lună de proteste, victimele accidentului au primit din partea guvernului nipon un acord de compensare a prejudiciului.
Sindromul Minamata
Sindromul este cauzat de otrăvirea cu compușii organici ai mercurului, în principal cu metilmercur. Această boală a fost descoperită pentru prima dată în Japonia, în orașul Minamata în 1956. La oameni, simptomele otrăvirii cu mercur constau în: mișcări necontrolate ale membrelor, diminuarea funcțiilor motorii, vorbire îngreunată, tulburarea vederii și a auzului și erau urmate de comă și apoi deces. Oamenii se intoxicau cu metilmercur după ce consumau peștii din Golful Minamata care, la rândul lor, erau primii intoxicați cu această substanță periculoasă.
2008. Votarea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind interzicerea exporturilor de mercur metalic și de anumiți compuși și amestecuri de mercur și depozitarea în condiții de siguranță a mercurului metalic
Documentul stabilește o interdicție la export privind mercurul și mai mulți compuși ai mercurului, încadrează mercurul provenit din anumite surse în categoria deșeurilor și stabilește norme privind depozitarea mercurului.
2013. Semnarea Convenției de la Minamata
Convenția de la Minamata, după numele orașului în care, între anii 1950-1960, s-a înregistrat cel mai grav caz de poluare cu mercur, a fost semnată pe 10 octombrie 2013. Convenția a fost rezultatul a trei ani de întâlniri și negocieri, după care textul convenției a fost aprobat de delegații a circa 140 de țări pe 19 ianuarie 2013 la Geneva, adoptat și semnat mai târziu în același an, pe 10 octombrie 2013 în cadrul unei conferințe diplomatice care a avut loc la Kumamoto, Japonia.
Convenția de la Minamata abordează toate aspectele legate de utilizarea mercurului și prevede măsuri pentru:
# interzicerea deschiderii de noi mine de mercur și închiderea treptată a celor existente;
# reducerea utilizării, a emisiilor și a evacuărilor de mercur din mineritul aurifer artizanal și la scară redusă și din marile activități industriale;
# reducerea treptată și eliminarea progresivă a utilizării mercurului într-o serie de procese și produse cu adaos de mercur, în special utilizarea sa în amalgamul dentar;
# restricționarea comerțului și interzicerea fabricării, importului și exportului de mercur și a unei game largi de produse cu adaos de mercur, cum ar fi bateriile sau lămpile;
# controlul și reducerea emisiilor atmosferice și a evacuărilor în sol și în apă;
# asigurarea stocării în condiții mai sigure și a gestionării corespunzătoare a deșeurilor de mercur.
Mai jos, vă prezentăm textul convenției.
Iar aici puteți vedea lista țărilor semnatare a documentului.
2016. Se adoptă un nou regulament al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la interzicerea exporturilor de mercur
În anul 2016, Parlamentul European abrogă regulamentul din 2008 și stabilește noi reguli de control cu privire la mercur. Noul document vine să completeze lacunele prezente în vechiul regulament.
2017. Parlamentul Republicii Moldova votează legea pentru ratificarea Convenției de la Minamata cu privire la mercur
Potrivit legii, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului se desemnează […] drept autoritate națională competentă responsabilă de coordonarea realizării prevederilor convenției, asigurând identificarea și controlul surselor de poluare cu mercur și cu compuși de mercur a componentelor mediului, colectarea informației privind emisiile, evacuările și deșeurile de mercur și de compuși ai acestuia, cooperarea și raportarea la nivel internațional în conformitate cu prevederile convenției.
2018. Parlamentul Republicii Moldova votează legea privind substanțele chimice
Prezenta lege reglementează obligațiile persoanelor fizice și juridice, care produc sau plasează pe piață substanțe sau amestecuri chimice, interdicțiile și restricțiile privind producerea, plasarea pe piață, importul, exportul și utilizarea substanțelor și a amestecurilor chimice periculoase, condițiile de clasificare, de etichetare și de ambalare a substanțelor și a amestecurilor chimice, crearea și menținerea unui registru al produselor chimice, procedura de raportare a produselor chimice, procedura de autorizare a produselor chimice periculoase, obligațiile de raportare, controlul și alte aspecte cu privire la substanțele și amestecurile chimice.
Potrivit legii, începând cu 1 ianuarie 2021, se interzice producerea, plasarea pe piață și utilizarea mercurului și a compușilor acestuia pentru următoarele dispozitive.
2020. Filmul documentar Minamata
Este o dramă de producție americană cu Johnny Depp în rolul principal. Filmul povestește istoria unui fotograf care a documentat consecințele tragediei ecologice produse în orașul Minamata. Filmul a fost lansat pentru prima oară la Festivalul Internațional de Film de la Berlin pe 20 februarie 2020. Potrivit site-ului IMDb, ratingul filmului este de 7,6 puncte.
Unde aruncăm termometrele cu mercur?
Deși ANSP sugerează că putem apela pentru ajutor la Agenția de Mediu, șefa serviciului informații de mediu, educație și conștientizare ecologică, Norocea Galina, a negat această atribuție spunând că „în prezent, în Republica Moldova nu sunt operatori autorizați pentru activități de gestionarea deșeurilor cu conținut de mercur”.
În Moldova, timp de câțiva ani, funcționa Centrul de Gestionare a deșeurilor periculoase, care, conform prevederilor Legii nr. 209 din 29.7.2016 privind deșeurile, era o întreprindere pentru gestionarea deșeurilor periculoase, subordonată Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Centrul se ocupa de repartizarea tratamentelor pentru deșeurile cu conținut de mercur și a altor tipuri de deșeuri periculoase.
Am contactat ministerul menționat mai sus pentru a solicita un număr de telefon al centrului ca să aflăm unde sunt depozitate aceste dispozitive. Ni s-a spus că, în prezent, acest centru nu mai funcționează.
În concluzie, unica soluție de a rezolva problema gestionării deșeurilor cu mercur este să sunați la numărul de telefon 112 și să urmați recomandările specialiștilor.
Alternative și prețuri
Pe piața farmaceutică sunt puse în vânzare o gamă de termometre electronice și ecologice, iar prețurile lor variază în funcție de tipul (electronic/ecologic) și țara de producție:
# termometre electronice – între 70 și 114 lei;
# termometre cu infraroșu – între 630 și 1 600 de lei;
# termometru clasic (fără mercur) – între 46 și 140 de lei;
# termometru ecologic – între 68 și 82 de lei.
