Pentru a prezenta operele cinematografice persoanelor cu probleme de vedere se utilizează audiodescripția. Aceasta este o tehnică, prin care se descrie anumite forme de artă precum teatrul, opera, produsele media, filmele, excursiile audio prin muzee, grădini publice și zoo. Datorită Alianței INFONET și Asociației Surzilor din Republica Moldova, RADIOVISION, a fost realizată audiodescripția mai multor filme locale și internațioale.
Mai mult de un secol în viața noastră a intrat magia cinematografului. La etapa actuală micile ecrane sunt prezente în fiecare casă, operele literare au fost ecranizate, iar filmul a devenit o operă de artă în sine. În afara faptului că zilnic avem posibilitatea să admirăm lumea din jurul nostru, putem alege ce să citim sau ce să privim. Pentru persoanele cu deficiențe de vedere aceste lucruri sunt doar un vis.
La etapa actuală, tehnologia modernă permite realizarea unor asemenea programe, care să ajute persoanele cu dizabilități de vedere, nu doar să audă, dar și să vadă, astfel putem face viața acestor persoane mai frumoasă. Pentru a ușura accesul persoanelor cu deficiențe de vedere la informația cuprinsă într-o carte tipărită, s-a impus dezvoltarea unui sistem de accesibilizare a cărții. Standardul Daisy este unul internațional și se găsește în toate marile biblioteci ale lumii.
Ce este audiodescripția?
Pentru a prezenta operele cinematografice persoanelor cu probleme de vedere se utilizează audiodescripția. Aceasta este o tehnică, prin care se descrie anumite forme de artă precum teatrul, opera, produsele media, filmele, excursiile audio prin muzee, grădini publice și zoo. Vocea dictorului creează în imaginația persoanelor cu vederea slabă tot ce se întâmplă pe ecran, pe scenă sau preajmă. Acest comentariu este asemănător cu transmiterea unui meci de fotbal la radio: ascultătorul nu vede, dar își închipuie stadionul, tribunele și sportivii. Modalitatea corectă de a reda operele cinematografice prin audiodescripție permite ca ascultătorii să simtă intensitatea momentelor din film. Astfel de filme pot fi prezentate în cinematografe obișnuite. Persoanele cu probleme de vedere ascultă filmul în căști speciale, în așa mod nu se creează dificultăți pentru alți spectatori.
Audiodescripția are trăsături specifice: de exemplu, pentru persoanele care au pierdut vederea cu timpul este mai ușor să redai ce întâmplă pe ecran, deoarece el ține minte formele, culorile și alte detalii pe care nu le poate percepe o persoană care este oarbă de la naștere. Audiodescripția poate fi pregătită din timp și sincronizată acțiunilor filmului sau poate fi realizată sincron, cu ajutorul unui ghid care cunoaște cum să comenteze o piesă de teatru, o vizită la zoo sau la grădina botanică, în direct.
Datorită Alianței INFONET și Asociației Surzilor din Republica Moldova, RADIOVISION, a fost realizată audiodescripția mai multor filme, precum:
- Ekvtime: omul lui Dumnezeu, film artistic în limba georgiană și română, cu subtitrare în limba engleză (regizor și producător, Nikoloz Khomasuridze; traducere în limba română, Maria Balan; dictor text audiodescripție, Victor Koroli; dictor text dublaj, Mariana Țîbuleac-Ciobanu; montare de sunet și imagine, Viorel Zaporojan);
- Dimitrie Cantemir, film artistic în limba română și rusă (scenariul, Vlad Ioviță; regia, Vlad Ioviță și Vitalie Calașnicov; audiodescriptori, Elena Cojocari, Eleonora lazarenco, Viorel Zaporojan, Victor Koroli; dictor, Mariana Țîbuleac-Ciobanu; montare de sunet și imagine, Viorel Zaporojan);
- Călărași – un ținut la poarta raiului, film etnografic în limba română (regizor, Dumitru Grosei; producător, Arcadie Plăcintă; audiodescriptori, Victor Koroli, Elena Cojocari; dictor, Victor Koroli; montare de sunet și imagine, Viorel Zaporojan);
- Maria Mirabela, film animat, coproducție Moldova-film, Soiuzmultfilm și casa de filme Nr 5 București, România cu participarea Sovinfilm, în limba română și rusă (regia, Ion Popescu Gopo, Natalia Bodiu; scenariul, Ion Popescu Gopo; muzica, Eugen Doga; audiodescriptor, Elena Cojocari; dictor, Mariana Țîbuleac-Ciobanu; montare de sunet și imagine, Viorel Zaporojan);
- Țigănești-Kurgan-Țigănești, desen animat în limba română (regia și scenariul Ghenadie Popescu; audiodescriptor, Elena Cojocari; dictor, Mariana Țîbuleac-Ciobanu; montare de sunet și imagine, Viorel Zaporojan).
Primele patru filme au fost realizate în cadrul proiectului „Dezvoltarea și popularizarea tehnicilor de audiodescriere a filmelor în țările EAP”, implementat de Fundacja HumanDoc din Polonia, în parteneriat cu Foundation „Opening Art and Culture” (Polonia), „Apogeum” (Cehia), Trnka.sk (Slovacia), Tomorow start today (Georgia), Green Cross Society (Ucraina), Zoo Poznań (Polonia) și Alianța INFONET (Moldova), cu suportul financiar al International Visegrad Fund.
Desenul animat Țigănești-Kurgan-Țigănești a fost creat de către copiii participanți la Școala de vară Țigăneștiul nostru – ediția a II-a (2019), în cadrul atelierului de animație. Acest proiect, condus de către Ghenadie Popescu, a fost cel mai solicitant și cel mai inedit din cadrul școlii de vară. Scenariul animației a fost bazat pe mărturia lui Vasile Vieru din satul Țigănești, supraviețuitor al deportărilor în Siberia.
În toamna anului 2018, domnul Popescu i-a luat un interviu, pe care l-a alăturat colecției sale de mărturii accesibile publicului pe site-ul www.deportari.md. Copii participanții la școala de vară au aflat o istorie de viață, acceptând cu greu să creadă, că șapte ani din copilăria și adolescența unui om nevinovat au fost petrecuți în înghețata Siberie. Vasile Vieru a decedat în primăvara anului 2019. Povestea vieții lui este însă acum cunoscută prin intermediul copiilor: ei au desenat personajele din amintirile lui Vasile Vieru, le-au decupat din hârtie, le-au cusut și le-au făcut mobile. Fiecare copil a ilustrat câte o frază din istoria lui Vasile Vieru. Sub lentila aparatului de fotografiat, personajele au prins viață din multe sute de mișcări succesive. După ce a fost realizat desenul animat, echipa de cercetași a vizitat-o pe văduva lui Vasile Vieru, care le-a arătat o fotografie cu Vasile și mama lui în Siberia. Întâlnirea cu imaginea reală a personajelor a fost o mare surpriză și o mare emoție. Un băietan de vreo 14 ani și o mamă îndoliată, dar plină de o forță sufletească copleșitoare, privesc din peticul de hârtie fotografică. Suferința lor este o pagină din istoria satului Țigănești, raionul Strășeni, dar și din istoria neamului nostru.
Acest proiect cultural, Țigănești-Piscu-Țigănești, pe firul istoriei dus-întors, a fost co-finanțat de AFCN și realizat de Asociația Gaspar, Baltasar & Melchior/ Școala de la Piscu. Datorită audiodescripției acestui desen animat persoanele cu dizabilități de vedere au avut pentru prima dată ocazia să cunoască o mică parte din istoria locală recentă.
Audiodescripția acestui desen animat a fost realizată în cadrul proiectului „Acces egal, bazat pe drepturile omului, al persoanelor cu dizabilități de vedere și auz la patrimoniul muzeal”, a fost implementat de Alianța INFONET, în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Asociația Surzilor din Republica Moldova, RADIOVISION și Centrul Național de Informare și Reabilitare a Asociației Nevăzătorilor din Moldova, cu suportul financiar al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, în cadrul Programului de proiecte culturale desfășurate de organizațiile necomerciale 2020.
