Liudmila Apostol este o tânără mămică ce s-a împrietenit cu arta polimerică după ce a rămas însărcinată cu primul copil. Pe atunci, nici nu intuia cât de tare această îndeletnicire își va face loc în viața ei și cum zi de zi, muncind, aceasta va prinde contrast în mâinile ei. Despre descoperirea dragostei pentru ceva exersând în continuu, aflați în articolul ce urmează.
Liudmila ne-a povestit că, de când se știe, îi place să meșterească ceva. În copilărie, era pasionată de pictură, dar totodată îi plăcea enorm de mult să coase jucării noi. Ba chiar își amintește cum tăia din draperiile mamei și din propriile haine și confecționa jucării. Și acum se amuză zicând că probabil mamei sale îi era tare „vesel” atunci când o prindea în flagrant decupând din articolele vestimentare care-i cădeau primele în ochi.
Cu vârsta însă, această pasiune i-a trecut și practic nu mai era atrasă de nimic din ceea ce numim handmade, toate până când Liudmila a rămas însărcinată cu primul copil.
„După ce am rămas însărcinată cu primul copil, înțelegeam ca nu voi putea sta atât timp cu piciul acasă fără să fac nimic. Atunci și am revenit în lumea handmade-ului, dar de data aceasta în serios. Soțul mi-a cumpărat primele și cele mai importante instrumente: câteva mărgele, furnitură și câteva pachețele de argilă polimerică. De atunci, a și început aventura mea în această lume creativă, care iată că durează nouă ani”, istorisește Liudmila.
Acum, protagonista noastră nu se imaginează în ipostaza în care nu cochetează cu acest tip de meșteșug, pentru că adoră să lucreze cu argila polimerică și cu porțelanul rece, plus la toate mai confecționează păpușele din vată și împletește tot felul de articole. Mai pui că nici nu duce contul de orele petrecute muncind, pentru că atunci când se lasă în vraja lucrului, tot ce contează este rezultatul final. Astfel, Liudmila poate să petreacă lucrând începând de la o zi, până la o săptămână asupra unui obiect, totul însă depinde de complexitatea acestuia.
Dânsa ne-a povestit că cea mai mare provocare de până acum a fost o căsuță polimerică în stil tradițional.
„Am lucrat aproximativ o lună la ea, dar rezultatul a fost pe măsură. Toate detaliile din ea le-am confecționat din argilă polimerică. Am depus foarte mult efort, timp și suflet în acea căsuță, dar simțeam o plăcere enormă atunci când o făceam”, își amintește Liudmila.
Atunci când am întrebat-o care este cel mai important lucru al unui obiect confecționat manual, Liudmila ne-a spus: „Calitatea!”.
„Obiectul creat manual trebuie să fie în primul rând calitativ. Dacă obiectul efectuat manual e calitativ și făcut cu acuratețe, atunci să știți ca acel meșter a depus mult efort, a avut multe încercări și a stricat multe materiale înainte de a crea acel obiect”, punctează protagonista noastră.
Pentru a face cunoștință cu lucrările Liudmilei, accesați pagina ei de Facebook AICI!
