„LIVE din Casa Mare” a ajuns de data aceasta în raionul Drochia, în satul Hăsnășenii Mari, acolo unde s-a discutat despre potențialul agricol al regiunii de nord a Republicii Moldova și despre sprijinul Uniunii Europene pentru acest sector.
Uniunea Europeană sprijină modernizarea agriculturii din Republica Moldova orientată spre necesitățile pieței, asigurarea produselor de calitate și respectarea mediului înconjurător, motiv pentru care ținem să vă facem cunoștință cu poveștile oamenilor din mediul rural, care au reușit să pună pe roate afaceri cu ajutorul finanțării europene.
Managera de proiecte Agricultură și Dezvoltare Rurală în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Ilona Gruenewald, a vorbit în cadrul evenimentului live despre faptul că Uniunea Europeană susține dezvoltarea agriculturii de ani buni în Republica Moldova, oferind asistență tehnică și financiară atât instituțiilor publice de resort, organizațiilor neguvernamentale, Grupurilor de Acțiune Locală, cât și companiilor mici și mijlocii și antreprenorilor care doresc să își dezvolte propria afacere și să contribuie la dezvoltarea societății.
„Uniunea Europeană a lansat recent strategia «De la fermă la furculiță» (Farm to Fork) care urmărește să contribuie la creșterea gradului de conștientizare a faptului că agricultura modernă înseamnă nu doar tehnologii, ci și o dietă sănătoasă, muncă decentă, beneficii pentru mediu și zone rurale vii. Suntem încrezători că experiențele locale împărtășite în cadrul campaniei «UE pentru Moldova rurală» vor contribui la modelarea strategiilor de dezvoltare rurală și a oportunităților de finanțare din Republica Moldova, astfel încât acestea să corespundă mai bine nevoilor locale.”
Și pentru că grupurile de acțiune locală sunt un instrument de dezvoltare inovativă a localităților rurale, proiectul „Un tomberon pentru un sat mai curat” este unul dintre exemplele de planuri inovative rurale de care se bucură locuitorii satului Hăsnășenii Noi, din raionul Drochia.
Roman Cărășeni, primar de Hăsnășenii Noi, spune că în cadrul acestui proiect au fost procurate în jur de 70 de tomberoane, astfel locuitorii satului vor putea beneficia de serviciul de colectare a deșeurilor al gospodăriei comunale din satul vecin Pelenia, unde acesta deja funcționează.
Până acum, spune primarul, toate deșeurile pe care le aveau locuitorii satului pe la gospodării erau colectate la o gunoiște care nu era autorizată, iar după implementarea acestui proiect speră că vor proteja mediul înconjurător, iar aspectul localității va deveni mai îngrijit și curat.
Tot aici, Aurelia Bondari, președinta Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală, menționează că fortificarea sectorului agriculturii poate fi realizată prin integrarea proceselor de dezvoltare locală a zonelor rurale din Republica Moldova.
„Avem nevoie de localități prospere pentru a moderniza agricultura, iar în acest sens noi ne implicăm în promovarea politicilor rurale responsabile și eficiente, dar și în dezvoltarea locală durabilă prin abordarea teritorială LEADER.”
Astfel, grație proiectelor de finanțare europeană, Nicolae Vrednic și-a putut construi un viitor acasă și n-a emigrat peste hotare, așa cum s-a întâmplat cu soarta multor cetățeni din Republica Moldova. Dânsul spune că, acum șapte ani, a luat cea mai corectă decizie de a rămâne acasă și așa a început să practice agricultura.
La moment, Nicolae deține o suprafață de peste 120 de hectare de pământ unde se cultivă tot felul de cereale, iar pentru a-și ușura munca, agricultorul a reușit să mecanizeze lucrările de prelucrare a solului. Dar toate nu s-ar fi simplificat dacă fermierul nu reușea să procure semănătoare modernă cu programare computerizată, datorită GAL-ului „Valea Cuboltei”.
De asemenea, menționăm că Uniunea Europeană oferă ajutor și pentru constituirea lanțurilor valorice de soia non-OMG și de soia organică în Republica Moldova.
Astfel, Ela Malai, coordonatoare de proiect Agri, Inovare și Cercetare Donau Soja, a relatat despre evoluția suprafețelor cultivate de soia în Republica Moldova și despre interesul sporit față de această cultură. Menționăm o creștere constantă a cultivării soiei ecologice în țara noastră. În fiecare an agricol, sunt înființate câmpuri demonstrative, sunt organizate instruiri și schimburi de experiență pentru a furniza cele mai bune practici fermierilor care se ocupă de cultivarea soiei. Totodată, un accent deosebit în sectorul cultivării de soia sunt cercetările științifice care, potrivit doamnei Ela Malai, au arătat că soiurile autohtone nu cedează soiurilor de import și sunt mult mai rezistente la factorii climatici din Republica Moldova.
În acest sens, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălți, Boris Boincean, a confirmat importanța susținerii UE pentru cercetările științifice la nivelul de creare a soiurilor și de promovare a semințelor de origine autohtonă, așa încât potențialul Republicii Moldova de a crește soia non-OMG să fie valorificat pe deplin.
De menționat este faptul că, pe parcursul anilor, Uniunea Europeană a implementat mai multe programe de dezvoltare a zonelor rurale din Republica Moldova. În prezent, aceasta susține trei programe de dezvoltare a zonelor rurale, în valoare de 13,2 milioane de euro:
# proiectul DEVRAM, implementat de Agenția de Dezvoltare din Austria;
# proiectul de sprijin pentru IMM din zonele rurale, implementat de ODIMM;
# proiectul Abordarea LEADER pentru prosperitate rurală din Moldova, implementat de Solidarity Fund PL în Moldova.
