Ne apropiem vertiginos de turul II al alegerilor prezidențiale, iar acest lucru semnifică doar un singur fapt: o luptă acerbă, cu orice preț. Tot mai mult este vizibil acest lucru în mediu online unde apar, din ce în ce mai mult, ferme de trolli alimentați și porniți să discrediteze o tabără sau alta. Compania de SEO și promovare digitală Seolitte.com, după cum v-a obișnuit anterior, vine cu o analiză pentru intervalul lunii octombrie 2020 despre conduita online a electoratului moldav și despre repercusiunile acesteia în scrutinul secund.
Ce „păsări” luptă în această cursă?
Maia Sandu
Despre backgroundul celor doi candidați ne vorbește și istoricul lor online, pe care l-am luat de-a fir a… pană. Maia Sandu, fostă ministră a educației și prim-ministră a republicii, școlită la Harvard și anterior contracandidată în scrutinul prezidențial din 2016, se bucură de popularitate sporită, cu precădere în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani, din zone geografice, precum raionul Glodeni, Florești, Soroca, Strășeni și Criuleni.
Totodată, printre cele mai căutate cuvinte-cheie cu referire la figura acestei doamne politician se numără: Maia Sandu (în medie 2 400 de căutări pe lună), Maia Sandu Facebook (în medie 110 căutări pe lună) și Maia Sandu biografie (în medie 170 de căutări pe lună). Pe lângă cuvintele-cheie generaliste se adaugă și cele mai specifice, în care imaginația moldovenilor nu cunoaște limite: „Maia Sandu Mason”, „Maia Sandu și Soros”, „Maia Sandu goală” sau „Maia Sandu copii”. Fluctuațiile grafice denotă o creștere a popularității, începând cu perioada 11-17 octombrie 2020, iar curba nu încetinește, ci crește constant.
Pe rețelele sociale candidata Maia Sandu înregistrează, după 1 noiembrie, o creștere de 6,2 % la numărul de aprecieri, adică 187 700. Și pe YouTube Maia Sandu este căutată frecvent, preponderent în live-urile privesc.eu, însumând 42 000 de vizualizări în ultima săptămână. Ca să înțelegem care este profilul electoratului candidatei Maia Sandu, preponderent putem analiza și datele generate de media socială. Prin urmare, circa 51,6 % sunt femei, 48,4 % – bărbați, cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani. Majoritatea sunt cei care utilizează limba română pe rețelele sociale, urmați de vorbitorii de limbă engleză. Ca areal geografic, majoritatea de 38,4 % sunt din Republica Moldova, 20,9 % – din România, iar 13,1 % – din Statele Unite ale Americii.
Igor Dodon
Pe baricada opusă, președintele Igor Dodon vine din sfera financiară, fiind prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova din 2008 până în 2009 și ministru al economiei și comerțului din 2006 până în 2009. Dumnealui se bucură de popularitate în special în rândurile persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani și în mare parte vorbitori de limbă rusă. Iar ca areal geografic interesele online țin de raioanele Criuleni, Ștefan Vodă și, bineînțeles, UTA Găgăuzia.
În aceeași ordine de idei, cele mai căutate cuvinte-cheie pentru acest candidat sunt: Igor Dodon (în medie 2 400 de căutări pe lună), Igor Dodon Facebook (în medie 1 100 de căutări pe lună). Dintre cele mai ciudate căutări pe online se numără: „Igor Dodon a decedat”, „Igor Dodon a murit în accident în Turcia” sau „Igor Dodon ouăle”. Cele mai multe căutări au fost înregistrate în intervalul 22-29 august 2020, iar în octombrie avem o creștere constantă, dar nesemnificativă.
Pe rețelele sociale Igor Dodon este preferat de 54,2 % – femei și 45,8 % – bărbați, cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani. După criteriul limbii utilizate în rețelele sociale, pe primul locul rămâne a fi limba română, urmată de engleză, turcă și italiană. După arealul geografic preponderent, utilizatorii sunt din Moldova și România. Pe YouTube, Igor Dodon are, în ultima săptămână, circa 56 000 de vizualizări.
Se observă, așadar, niște tendințe clare în materie de portret al electoratului care preferă să se mute direct pe rețelele sociale în căutare de hype, bârfă și meme-uri. Scrutinul secund va fi mai mult ca niciodată rodul acțiunilor întreprinse în mediul online, mai ales în condițiile pandemice actuale.
