În debutul şedinţei de astăzi de la Curtea Supremă de Justiţie, în cadrul căreia urma să fie examinată cererea de revizuire depusă de agentul guvernamental la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în dosarul Gemeni SA, reprezentatul legal al SA Gemeni a cerut recuzarea a doi judecători.
S-a cerut recuzarea unui din cei cinci judecători ce urmau să examineze cauza – Ala Cobăneanu şi neadmiterea ca aceasta să fie înlocuită cu judecătoarea Tamara Chişcă-Doneva, scrie curentul.md
Reprezentantul SA Gemeni a menţionat în cererea de recuzare că ambele judecătoare au pronunţat Încheierea CSJ din 20 iulie 2005 care a servit drept temei pentru constatarea ulterioară de către CEDO a încălcării drepturilor unor acţionari ai SA Gemeni şi reprezintă obiect de revizuire în cauza examinată acum de CSJ.
„Judecătoarele Ala Cobăneanu şi Tamara Chişca-Doneva nu vor putea examina obiectiv şi independent cererile de revizuire din prezenta cauză, în contextul în care au participat direct la pronunţarea obiectului revizuirii şi sunt supuse unei presiuni publice şi politice considerabile pentru „a-şi remedia greşeala cauzată prin pronunţarea Încheierii CSJ din 20 iulie 2005”, se spune în cererea de recuzare.
Anterior, presa a scris că, de facto, prin această cerere de revizuire, statul Republica Moldova cere lichidarea societăţii pe acţiuni Gemeni; separarea unei porţiuni a centrului comercial Gemeni în mărime de circa 72% din suprafaţa comercială totală şi transmiterea acesteia unui grup de 4 persoane fizice, actuali acţionari minoritari ai Gemeni S.A.; prin solicitarea lichidării, cere deposedarea celorlalţi 480 de acţionari ai societăţii pe acţiuni Gemeni de acţiunile lor.
Unele instituţii media notau anterior că, în loc să plătească peste 2 mil. de euro grupului de patru acţionari, aşa cum reiese din decizia CEDO din februarie 2020, statul încearcă acum să exproprieze ceilalţi acţionari, în speranţa că astfel va fi absolvit de plata sumei menţionate. Potrivit aceloraşi surse, însă o nedreptate cauzată actualilor acţionari majoritari ar putea să coste statul în perspectivă 100 mil. euro.
