Igor Dodon a fost subiectul central de discuții într-un material al Euronews în contextul alegerilor prezidențiale din toamnă. În acest articol sunt menționate relațiile sale proruse, metodele la care recurge acesta pentru a câștiga alegerile și, de asemenea, părerea unor cetățeni despre activitatea lui ca președinte timp de patru ani de mandat.
În luna noiembrie, în Moldova se vor organiza alegeri prezidențiale, în care un titular cunoscut pentru relația sa cu Vladimir Putin va căuta un al doilea mandat.
Igor Dodon speră că pe 1 noiembrie – cu două zile înainte de alte alegeri foarte așteptate – alegătorii moldoveni îi vor acorda încă patru ani în palatul prezidențial din Chișinău.
Susținătorii lui Dodon privesc spre est, spre Rusia, în timp ce cei ai principalului său adversar, Maia Sandu, privesc spre vest, spre Europa. În 2016, viziunea lui Dodon i-a adus 52,11 % din voturi, în timp ce Maia Sandu a obținut 47,89 %. Moldova, ca și SUA, este o țară divizată în jumătate, se stipulează în material.
„Este un om de familie și crede în Dumnezeu”, a declarat Galina, în vârstă de 60 de ani, pentru Euronews înainte de alegeri. „Președintele nostru iubește țara și vorbește pentru înțelegerea noastră, nu ca ceilalți.”
Igor Dodon a făcut 70 de vizite în alte țări din 2016 până în prezent, mai mult de jumătate dintre acestea în Federația Rusă, iar altele în Asia și Orientul Mijlociu.
„Pe lângă temele centrale, cum ar fi familia, religia, […] Dodon încearcă subiecte noi pe care, în timpul campaniei, fie le va exploata, dacă este necesar, fie le va pune deoparte”, a declarat Ion Tabartă la think-tank-ul IDIS Viitorul de la Chișinău.
Igor Volnițchi, un alt analist din Chișinău, a declarat că Dodon încearcă în mod conștient să apeleze la trei tipuri de alegători.
Din primul grup fac parte așa-numiții alegători geo-politici care sunt orientați în mod natural spre Rusia și Moscova și pentru care Dodon își joacă relația cu Moscova și cu Putin. Al doilea grup sunt moldovenii naționaliști care resping istoria țării cu România vecină, cu care țara împărtășește o limbă și, în perioada anilor 1918-1940, chiar a făcut parte din ea.
Al treilea sector al alegătorilor, a spus Volnițchi, este cel care se concentrează mai puțin pe ceea ce crede un candidat și mai mult pe ceea ce poate face pentru ei.
„Moscova, statul moldovenesc și așa mai departe contează mai puțin pentru acest segment”, a spus el. „Pentru ei, tot ceea ce contează este ceea ce politicienii pot pune în geantă sau pe masă.”
Dar, pe lângă teoria în jurul câștigării voturilor, criticii lui Dodon și-au exprimat îngrijorarea cu privire la anumite practici întreprinse de acesta. Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a anunțat recent că 17 secții de votare vor fi deschise în interiorul Rusiei pentru a permite moldovenilor care locuiesc acolo să voteze, semnificativ mai mult decât cele opt care au funcționat în timpul ultimelor alegeri din 2016.
Un total de 60 029 de moldoveni s-au înregistrat pentru a vota în străinătate, a declarat CEC, 6 202 – în Rusia.
Între timp, opozanții lui Dodon l-au acuzat că acesta ar solicita voturi din regiunea transnistreană și că a încheiat un acord cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, pentru a primi alegători din teritoriu să voteze pentru el.
În februarie 2019, partidele politice moldovenești au organizat transportul pentru 37 000 de alegători de pe malul stâng al râului Nistru pentru a vota forțele pro-Kremlin.
Dar oricine ar câștiga aceste alegeri, se va confrunta cu o problemă majoră a statului, și anume migrația.
Țara are una dintre cele mai mari rate de migrație din Europa, cu aproximativ un milion din 2,7 milioane de cetățeni care trăiesc și lucrează în străinătate. Demografia este împărțită în mod egal între țările occidentale și Rusia. Oriunde vor moldovenii să fie, nu vor să fie acasă.
Vorbind cu Euronews, Mihai, 22 de ani, student la Universitatea Tehnică din Chișinău, a rezumat bine atitudinea. „Dacă nu se schimbă nimic în această țară, o voi părăsi”, a spus el.
Articolul integral îl găsiți aici.
