Pandemia COVID-19 a dat peste cap multe dintre planurile și activitățile vinificatorilor și afacerilor din domeniul vinicol din Republica Moldova. Cert este că relația producătorilor de vin cu sectorul HoReCa a avut cel mai mult de suferit, vinificatorii reprofilându-se în această perioadă foarte intensiv pe retail și pe magazinele online. Deși vânzările interne nu au fost afectate atât de grav, cifra exporturilor a scăzut catastrofal, variind de la 50 la 80 %. Aici mai putem adăuga și oportunitatea pierdută a vinificatorilor moldoveni de a-și promova vinul la cele mai importante expoziții internaționale, anulate din cauza pandemiei COVID-19.
Cu toate acestea, vinificatorii din Moldova s-au dovedit a fi rezistenți în condiții de forță majoră. Mulți dintre ei au implementat strategii de business care le-au permis să rămână la suprafață. Chiar și în asemenea timpuri de criză, aceștia încearcă să-și păstreze optimismul și să privească cu încredere în viitor, făcându-și planuri și adoptând strategii pentru perioada postpandemică.
Am vorbit cu câțiva vinificatori moldoveni, membri ai proiectul transfrontalier „WINET – Comerț și Inovație în Industria Vinului” pentru a afla care a fost impactul crizei generate de coronavirus asupra producției și distribuției de vin, dar și despre planurile pentru viitorul apropiat, legate de afaceri.
Mai mult, veți afla și o știre exclusivă despre colaborarea a trei vinificatori mici care vor lucra asupra unui produs comun.
Constantin Șevciuc, director general Chateau Cristi:
„În momentul declanșării pandemii, ne aflăm într-o continuă creștere pe toate piețele în care ne desfășurăm activitatea. Pandemia însă ne-a blocat și planurile de dezvoltare pe care le-am avut pe piața românească. Cea mai mare problemă pe care am întâlnit-o a fost diminuarea exporturilor și consumul pe categoria noastră de vinuri, principalul canal de distribuție al căruia este HoReCa.
În timpul pandemiei, ne-am concentrat toate eforturile și am investit în marketing și comunicare. Am organizat în premieră două festivaluri de muzică virtuale – Quarantine Fest, prima ediție fiind axată pe cei din Republica Moldova, iar a doua – pe România. Totodată, am realizat multe acțiuni de promovare, cum ar fi degustările online. Rezultatul tuturor acestor acțiuni este vizibil acum. Din momentul în care țara a început să iasă din toate restricțiile legate de pandemie, ne-am convins de faptul că intermediarii HoReCa și clienții finali au o atitudine absolut diferită față de noi.
În timpul perioadei de criză, am dezvoltat în paralel și o afacere care nu este legată de vinificație – o uzină de producere a măștilor medicinale. În timp record, am lansat o uzină ce poate produce măști medicinale după toate standardele internaționale. Putem asigura cu măști nu doar locuitorii Republicii Moldova, ci și o parte a României și Ucrainei.
Principala lecție pe care am învățat-o în pandemie este cea a adaptabilității, pe care e greu să o însușești în alte condiții”.
Ilie Gogu, director și fondator GOGU Winery:
„Evident, am avut de suferit la fel ca alții. Exporturile au scăzut cu 80 %. În schimb, vânzările interne au scăzut cu doar 20 %. Pe piața internă stăm mai bine pe picioare. Această criză ne-a pus pe gânduri și a contribuit la apariția mai multor idei. Inclusiv, ne-am concentrat pe dezvoltarea produsului turistic. Totodată, în timpul pandemiei, ne-am concentrat pe livrări la domiciliu. Evident că nu am avut acces la expoziții sau degustări pentru a ne prezenta vinurile, așa că ne-am descurcat cum am putut. Dar cel mai important este că am reușit nu doar să păstrăm echipa, ci și să o mărim. Oamenii sunt cel mai scump activ pe care îl avem. Nu am lăsat mâinile jos în această perioadă și pregătim, în viitorul apropiat, o surpriză pentru toți amatorii de vinuri GOGU. Mai exact, în luna noiembrie urmează să lansăm un vin spumant clasic, care sperăm să fie pe placul publicului nostru”.
Ion Luca, director și fondator Carpe Diem:
„Pandemia ne-a scăzut vânzările cu 50 %, asta în condițiile în care noi exportăm vinurile în 12 țări. La fel, avem și pierderi de 50 % «datorită» Chinei, unde avem un stoc de vinuri mai mare. Am avut probleme și cu băncile, pentru că ne-au aplicat niște amenzi incorecte.
Primul lucru pe care l-am făcut la începutul pandemiei, în lunile martie și aprilie, a fost să modernizăm magazinul nostru online de vinuri – www.wineshop.md. Am investit în el pentru a fi mai mobile friendly, iar clienților noștri să le fie mai ușor să facă cumpărături prin intermediul acestuia.
La moment, pregătim o surpriză pentru toți amatorii locali de vinuri. De mai bine de doi ani, punem la punct toate detaliile colaborării cu alți doi vinificatori mici: Dan Prisăcaru de la Ministerrios și Ilie Gogu de la GOGU Winery. Vom face un cupaj din trei soiuri de struguri, crescute în trei regiuni vinicole ale Moldovei: Ștefan Vodă, Codru și Valul lui Traian. Vinul este deja pregătit și, în curând, urmează să lansăm această primă colaborare a trei vinificatori din Moldova.
O altă noutate va fi apariția primului vin de desert, marca Carpe Diem. Este un vin din soiul Viorica, pe care l-am cules foarte târziu anul trecut. E un vin cules la maturitate deplină, cu alte cuvinte – late harvest. Cred că îl vom lansa la mijlocul lunii septembrie”.
***
Proiectul „WINET – Comerț și Inovație în Industria Vinului” este finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional BLACK SEA BASIN 2014-2020. Principalele obiective ale proiectului sunt creșterea comerțului transfrontalier, modernizarea sectorului agricol și crearea oportunităților noi de colaborare pentru producătorii din industria vinicolă în bazinul Mării Negre (Moldova, România și Bulgaria). Proiectul este implementat de către Agenția de Investiții din Moldova, împreună cu partenerii de dezvoltare: Camera de Comerț și Industrie – Stara Zagora (CSISZ) din Bulgaria și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Tulcea (CCIATL) din România.
Companiile din sectorul vinicol, care își doresc să solicite mai multe informații despre proiectul WINET și despre procesul de înregistrare în cadrul acestuia, o pot face prin intermediul coordonatorului de proiect, Elena Oleinic-Slivinschi, la adresa de e-mail [email protected].
