În Republica Moldova sunt peste 40 de mănăstiri – unele arhicunoscute, altele nu prea. În scopul promovării turismului autohton, echipa #diez va realiza trei liste cu mănăstirile din Moldova, în funcție de regiuni. În a doua ediție am inclus mănăstirile din centrul țării. În ediția viitoare vom prezenta încă o listă de mănăstiri din centrul Moldovei.
#1. Mănăstirea Căpriana, raionul Strășeni
Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Republica Moldova. Este situată în zona centrală a țării, la aproximativ 40 de kilometri de Chișinău.
Prima mențiune documentară a Mănăstirii Căpriana este cea din 1420, când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menționată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier.
Între anii 2003-2005, la Mănăstirea Căpriana au avut loc ample lucrări de restaurare cu bani din bugetul statului, dar și de la numeroși donatori particulari.
#2. Mănăstirea Condrița, raionul Strășeni
Mănăstirea Condrița este situată la marginea satului Condriţa, raionul Străşeni, la 25 de kilometri de Chișinău. A fost ctitorită mai întâi ca schit, în anul 1783, de ieromonahul Iosif, venit de la Mănăstirea Căpriana. În anul 1918, schitul de călugări Condrița s-a separat de Mănăstirea Căpriana, devenind mănăstire de sine stătătoare. Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost ridicată între anii 1895-1897.
În anul 1960, mănăstirea a fost transformată într-o tabără de vară. În locul cimitirului mănăstirii vechi a fost ridicată o estradă, o mare parte a mormintelor a fost distrusă. Biserica mare de vară „Sf. Nicolae” a fost transformată într-un club, iar cea veche de iarnă – Adormirea Maicii Domnului – în depozit. Călugării au fost transferaţi la mănăstirile de la Suruceni şi Căpriana.
În 1993, mănăstirea a fost redeschisă şi s-au început lucrările de restabilire. Fresca bisericii a rămas cea veche, pentru că a fost acoperită cu var şi s-a păstrat intactă. Fresca, restaurată în 1995, este realizată în stil rusesc. Răstignirea deasupra uşilor împărăteşti, cu cei 12 Apostoli, datează din secolul al XIX-lea şi a fost adusă din Mănăstirea Noul Neamţ după 1993, iar cele două icoane de pe catapeteasmă sunt aduse în anul 1995, de la Mănăstirea Căpriana.
În curtea mănăstirii se află o piatră veche, cu semnul crucii săpat pe ea şi o inscripţie ilizibilă. După părerea călugărilor, această piatră indică locul unde se afla vechea biserică de lemn din secolul al XVIII-lea.
#3. Mănăstirea Curchi, raionul Orhei
Mănăstirea Curchi este o mănăstire de călugări din Republica Moldova, unul din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii basarabene. Este situată în Codrii Orheiului, pe teritoriul satului Curchi. Ca ansamblu arhitectural, s-a constituit în secolele XVIII-XIX. Este compusă din cinci biserici, două clădiri cu chilii, stăreție, mai multe încăperi auxiliare, o livadă, un schit cu arhondaric aflat la 500 de metri de mănăstire și un bazin de piatră. Pe teritoriul mănăstirii viețuiesc circa 30 de călugări.
#4. Mănăstirea Dobrușa, raionul Șoldănești
Mănăstirea Dobrușa este o mănăstire de călugări. Lăcașul a fost fondat în 1772 de către călugărul Ioasaf, venit de la mănăstirea Probota. În 1785, a fost ridicată biserica cu hramul „Sfântul Nicolae”.
După 1918, o parte din averea mănăstirii a fost secularizată. Cu toate acestea, Mănăstirea Dobrușa a rămas una dintre cele mai bogate mănăstiri. În 1923, mănăstirea a trecut de la eparhia Chișinăului la cea a Hotinului.
În 1944, călugării au părăsit lăcașul, deoarece complexul monahal a fost temporar ocupat de statul major al Corpului 7 al Armatei roșii. În 1960, Dobrușa a fost transformată în școală-internat pentru copiii cu handicap. Biserica de iarnă a fost transformată în club, iar cea de vară, la început, în cantină și depozit alimentar.
Mănăstirea a fost redeschisă pe 28 octombrie 1994.
#5. Mănăstirea Frumoasa, raionul Călărași
Mănăstirea Frumoasa (inițial Frumușica) este o mănăstire de călugări din raionul Călărași. A fost fondată la începutul secolului al XIX-lea.
Pentru prima dată este atestată documentar pe 10 iunie 1807, când 43 de răzeși de pe moșia Bravicea au împroprietărit mănăstirea. În anii ’60 ai secolului al XIX-lea, la Frumoasa și-a făcut ucenicia viitorul mitropolit al Moldovei – Iosif Naniescu.
Din 28 octombrie 1938, Frumoasa a fost reorganizată în mănăstire de maici, iar în cadrul mănăstirii a fost înființată Școala pregătitoare pentru Institutul de călugărițe infirmiere din Chișinău.
În mai 1946, puterea sovietică în comun acord cu episcopul Ieronim al Chișinăului lichidează mănăstirea care nu-și putea achita impozitele către stat. Din 1946 până în 1994, în mănăstire au activat: orfelinat, școală internat, colonie-penitenciar pentru minore și școală specială pentru copii alienați mintal.
În septembrie 1994, Mănăstirea Frumoasa a fost redeschisă ca mănăstire de călugări.
#6. Mănăstirea Sfintelor Marta și Maria, raionul Căușeni
Mănăstirea închinată Sfintelor Femei Mironosițe Marta și Maria de la Hagimus a fost întemeiată în anul 1997 de către arhimandritul Andrei Cotruța, cu binecuvântarea, susținerea și purtarea de grijă a vrednicului de pomenire episcop Dorimendont de Edineț și Briceni.
În vara anului 2000, a fost pusă temelia unei biserici cu două nivele. Biserica de iarnă are hramul Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, iar cea de vară este închinată Sfintelor Mironosițe Marta și Maria. În anul 2007, la mănăstirea de la Hagimus a fost ridicată o bisericuță de lemn închinată Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
Între odoarele mănăstirii se numără o părticică din lemnul Sfintei Cruci, craniul unuia dintre Sfinții Măturisitori din închisorile comuniste din România (dăruit de părintele Iustin Pârvu), precum și o pernuță de sub capul Sfintei Cuvioase Parascheva. Totodată, pelerinii se mai pot închina la părticelele de moaște ale sfinților: Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, Sfântul Cuvios Serafim de Sarov, Cuviosul Macarie de la Optina, Sfântul Cucșa de Odesa, Cuvioșii Alipie, Ioan Postitorul și Prohor de la Lavra Pecerska etc.
#7. Mănăstirea Hirova, raionul Orhei
Mănăstirea Hirova este situată pe teritoriul satului Neculăieuca, la o distanţă de 60 de kilometri de oraşul Chişinău. Mănăstirea a fost întemeiată ca mănăstire de călugăriţe în anul 1805 de mitropolitul Moldovei Veniamin Costache, pe locul unui schit de călugări părăsit ce ar fi ars în 1803.
În 1836, în locul bisericii de lemn a fost zidită actuala biserică (de vară) de piatră, pentru ca în 1865 să fie zidită şi biserica de iarnă, care astăzi nu funcţionează, aşteptând să fie restaurată. Mănăstirea a fost închisă de comunişti în 1959, fiind redeschisă în 1990.
De menţionat că mănăstirea Hirova a fost cândva una dintre cele mai mari, frumoase şi bogate mănăstiri din Basarabia. În perioada interbelică, mănăstirea număra aproape 200 de călugăriţe. Un alt aspect important de subliniat este că mănăstirea Hirova se află la doar cinci kilometri depărtare de mănăstirea Curchi.
#8. Mănăstirea Hâncu, raionul Nisporeni
Mănăstirea Hâncu este o mănăstire de călugărițe și a fost fondată în 1678. Inițial, mănăstirea Hâncu, cu hramul Preacuvioasei Parascheva, a fost întemeiată ca schit de maici, având și un duhovnic. În urma invaziei tătare în Moldova, au fost incendiate și distruse biserica și clădirile aferente, prin aceasta fiind ruinat complet schitul.
În urma acestor groaznice evenimente, maicile au fost nevoite să părăsească schitul. În anul 1784, starețul mănăstirii, egumenul Varlaam al II-lea, construiește câteva chilii pentru călugări și o biserică din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnul”. Cel mai destoinic stareț al mănăstirii este considerat a fi ieroshimonahul Dorotei.
În anul 1992, după o perioadă de 43 de ani în care a fost închisă, Mănăstirea Hâncu își reîncepe activitatea. Pe 10 septembrie 1992, s-a reînființat obștea monahală a Mănăstirii Hâncu.
#9. Mănăstirea Hîrbovăț, raionul Călărași
Mănăstirea Hîrbovăț este o mănăstire de călugări, situată pe valea râului Ichel. Mănăstirea a fost întemeiată în anul 1730 de către boierul Constantin Carpuz. Până în anul 1812, mănăstirea a fost de trei ori incendiată de turci şi tătari, iar toată arhiva mănăstirii a fost distrusă.
Imediat după desfiinţare, mănăstirea a fost transformată în şcoală pentru copii cu handicap. Biserica a devenit clubul şcolii, iar subsolurile ei depozite. Mai târziu, această biserică a ajuns să fie grajd pentru animale. Între anii 1988-1989, administraţia şcolii a început sa restaureze mănăstirea. Şcoala a funcţionat până în primăvara anului 1992, când a fost reînființată mănăstirea de călugări Hîrbovăţ.
#10. Mănăstirea Hârjauca, Nisporeni
Mănăstirea Hârjauca se află la o distanță de 60 de kilometri de Chișinău. Sfântul lăcaș a fost întemeiat în anul 1740 în preajma unui izvor din codru cu proprietăţi tămăduitoare. Pe moşia boierului Niculiţă se fondează un schit de călugări cu o mică biserică din lemn cu cinci turle cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Mai târziu, aici se construiesc biblioteca, trapeza, corpuri de chilii, şoproane, atelier de caramidă, toate amplasate într-un complex unic în armonie cu natura înconjurătoare, astfel încât timp de un secol a fost reşedinţa de vară a mitropolitului Moldovei.
Între anii 1953 și 1993, mănăstirea de la Hârjauca a fost închisă de autorităţile sovietce, din 1954 fiind transformată în casă de odihnă, iar din 1958 – în sanatoriu. Biserica mare cu hramul „Înălțarea Domnului” ajunge sală de sport.
#11. Mănăstirea Horești, Ialoveni
Mănăstirea Horești se află la distanța de 23 de kilometri de Chișinău, în satul Horești. Biserica, amplasată într-una dintre clădirile fostei unități agricole de mecanizare, a fost sfințită în octombrie 2000 cu hramul Sfântului Cneaz Vladimir.
Construcția reprezintă un edificiu cu două nivele și cu clopotniţă surmontată de o cupolă. Mănăstirea funcționează din 29 iulie 2007.
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalele noastre de Telegram: RO și RU.
