În regiunea arctică din Siberia, temperaturile au crescut până la o medie record pentru luna iunie

2020-06-30t152039z_1307367063_rc2rjh9odewi_rtrmadp_3_climate-change-wmo-russia_04066100
Foto: reuters.com

Temperaturile din regiunea arctică din Siberia au crescut până la o medie record pentru luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează unele dintre cele mai grave incendii de vegetaţie din această zonă.

Temperaturile la nivel mondial consemnate luna trecută au egalat recordul din 2019, însă o „căldură excepţională” a fost înregistrată în Siberia, conform programului UE Copernicus de monitorizare a Pământului, o tendinţă pe care oamenii de ştiinţă au catalogat-o drept un „strigăt de avertizare”, scrie AGERPRES.

Temperaturile medii din regiune au depăşit cu peste 5 grade Celsius valorile normale şi cu peste un grad temperaturile înregistrate în cele mai călduroase luni iunie anterioare, în 2018 şi 2019, conform datelor.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) încearcă totodată să confirme raportările privind o temperatură recentă de 38 de grade Celsius în Siberia, care ar fi cea mai ridicată temperatură înregistrată la nord de cercul polar arctic, transmite Reuters.

Potrivit lui Carlo Buontempo, directorul Serviciului pentru Schimbări Climatice din cadrul Copernicus, „ceea ce este îngrijorător este faptul că Arctica se încălzeşte mai repede decât restul lumii”.

Căldura excepţională a absorbit umiditatea din pământ, de-a lungul vastei păduri boreale şi a tundrei, alimentând incendii de vegetaţie care s-au intensificat de la mijlocul lunii iunie.

Potrivit agenţiei forestiere ruse, pe 6 iulie existau 246 de incendii de vegetaţie active pe o suprafaţă de 140 073 de hectare, în şapte regiuni fiind instituită starea de urgenţă. Televiziunea de stat rusă a difuzat săptămâna aceasta imagini cu aeronave pentru stingerea incendiilor care varsă apă în apropierea unor coloane imense de fum alb.

Conform Copernicus, a fost depăşit numărul record de incendii din această regiune înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut.

Mark Parrington, cercetător principal la Copernicus, declară: „Temperaturile mai ridicate şi condiţiile mai aride de la suprafaţă oferă condiţii ideale pentru ca aceste incendii să ardă şi să persiste atât de mult pe o suprafaţă atât de mare”.

Emisiile de dioxid de carbon rezultate în urma incendiilor de vegetaţie din regiune luna trecută au fost estimate la 59 de megatone, comparativ cu 53 de megatone anul trecut, potrivit UE.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente