Majoritatea efectelor negative ale grăsimilor trans asupra organismului sunt comune atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Totuși, există și anumite efecte specifice în funcție de sex și vârstă.
Foarte mulți bărbați tineri care trăiesc singuri, fără familie, mănâncă în diverse unități de alimentație publică rapidă, unde consumă plăcințele, hamburgeri de tot felul, pizza, chebapuri, snackuri și preferații cartofi pai. Potrivit unui studiu efectuat în Moldova, aceste alimente sățioase și ademenitoare la miros de tip fast-food conțin grăsimi trans în exces. Bărbații cu familii, de regulă, au posibilități mai mari de a consuma produse gătite acasă, în general, considerate mai sănătoase, cu mai puține grăsimi trans. Cu toate astea, potrivit studiului, consumul alimentelor cu conținut înalt de grăsimi trans nu este exclus la serviciu, când din „lipsa timpului” substituim prânzul sănătos cu alimente de tip fast-food, bogate în grăsimi trans ori grăsimi artificiale.
Consumul grăsimilor trans influențează sănătatea sexual-reproductivă a bărbaților. Într-un studiu realizat în anii ’90 ai secolului trecut, a fost demonstrată influența grăsimilor artificiale asupra funcției testiculelor și a spermatogenezei. În alt studiu, efectuat în Spania, în care au fost implicați bărbați tineri, s-a demonstrat că între consumul de grăsimi trans și cantitatea de spermă există o relație invers proporțională. Cu cât mai multe grăsimi trans sunt consumate, cu atât mai mică este cantitatea de spermă produsă în testicule. Mai mult, suferă nu doar procesul de spermatogeneză, dar scade nivelul de testosteron! Prin analize de laborator s-a constat cu exactitate: consumul grăsimilor trans micșorează concentrația testosteronului.
Printre efectele negative ale consumului de grăsimi trans, comune bărbaților și femeilor, este afecțiunea aparatului circulator ori cardiovascular, cel care permite circularea sângelui și a limfei în corp pentru a transporta nutrienții, oxigenul, dioxidul de carbon etc. în organism. Acest efect negativ devine mai pronunțat odată cu înaintarea în vârstă și este mai des depistat la bărbați. Pe baza a zeci de studii clinice, experții Organizației Mondiale a Sănătății au ajuns la concluzia că riscul sporit pentru apariția bolilor coronariene este cauzat de creșterea în sânge a nivelului de colesterol „rău”, cu o densitate mică a moleculelor, care transportă grăsimile artificiale ce nu se dizolvă în organism (așa-numitul LDL) și foarte mică (așa numitul VLDL), care acționează direct distructiv asupra peretelui muscular al inimii (miocard). Colesterolul „rău” se îmbibă pe suprafața vaselor sangvine și provoacă formarea plăcilor, astfel împiedicând circulația liberă a sângelui și impunând inima să-l pompeze în forță, iar grăsimile trans provoacă inflamația și disfuncția țesutului care acoperă cavitatea închisă a vasului (endoteliul). Pe lângă aceasta, grăsimile trans influențează negativ asupra timpului de coagulare a sângelui. Toată această mecanică duce la dezvoltarea hipertensiunii, când inima pompează în forță sângele și acesta apasă pe pereții vaselor sanguine, depășind tensiunea normală, peste 140/90 mm pe coloana de mercur. Apropo, bărbații din Moldova cu vârsta de la 45 de ani suferă de două-trei ori mai mult de hipertensiune ca femeile.
Printre alte acțiuni negative ale consumului de grăsimi trans se numără scăderea sensibilității celulelor la insulină, ceea ce se asociază cu riscul apariției diabetului zaharat de tip 2. Această boală contribuie la deteriorarea metabolismului, a funcției ficatului și parțial a sistemului nervos central și a creșterii vâscozității sângelui, de aceea este deseori asociată cu hipertensiunea și bolile de inimă. Toate aceste boli sunt în mare parte cauzate de consumul în exces al alimentelor, în special al celor ce conțin grăsimi trans și de lipsa de activitate fizică.
Reducerea sau evitarea consumului exagerat de grăsimi trans cere eforturi de organizare personală. Rețineți, aceasta nu trebuie să o faci radical și prin diete severe. Experții în sănătate și nutriție recomandă: reducerea sau chiar excluderea margarinei și altor spread-uri din alimentație, evitarea consumului de tip fast-food, dar și al alimentelor de patiserie și cofetărie gătite din aluatul produs pe cale industrială (napolitane, vafe, chifle, plăcinte, prăjituri etc.), studierea ingredientelor de pe etichetele produselor alimentare cumpărate și evitarea consumului sistematic al bucatelor din comerț.
Niciodată nu este târziu să începi un mod sănătos de viață și să îți echilibrezi obișnuințele alimentare.
Ai grijă de sănătatea ta – alege ce mănânci!
*„Alege ce mănânci!„ este o campanie de informare a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, susținută în cadrul activităților de promovare a sănătății a proiectului moldo-elvețian „Viața Sănătoasă: Reducerea poverii bolilor netransmisibile”, finanțat de Biroul de cooperare al Elveției și realizat de Institutul Elveției Tropical și de Sănătate Publică. Elveția este unul dintre cei mai mari donatori bilaterali de granturi în sectorul de sănătate al Republicii Moldova.
