„Întreprinderile de stat deseori se eschivează să ofere informații de interes public.” Ce spune legislația în vigoare

accesul-la-informatii-de-interes-public-a359

IDIS „Viitorul” continuă monitorizarea întreprinderilor de stat și a celor municipale, dar și a societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau municipale din Republica Moldova pentru a determina nivelul de transparență în activitatea acestora pentru anul 2019.

O atenție sporită în cadrul analizei a fost acordată modului de respectare a legislației privind accesul la informație de către 67 de întreprinderi monitorizate. Reieșind din prevederile Legii privind accesul la informație, persoanele fizice și juridice au dreptul de a solicita, în baza unei cereri scrise, orice informație, cu excepțiile stabilite de legislație, aflate în posesia furnizorilor de informații, iar aceștia au obligația să le furnizeze solicitanților.

În procesul monitorizării nivelului de transparență în cadrul întreprinderilor cu capital public, IDIS „Viitorul” a expediat chestionare în adresa întreprinderilor monitorizate, cu solicitarea mai multor informații publice. Drept rezultat, circa o treime din cele 67 de întreprinderi monitorizate au completat chestionarul, au răspuns la întrebările adresate și le-au expediat către IDIS „Viitorul”.

Totodată, la inițiativa IDIS „Viitorul”, o persoană fizică terță a înaintat cereri către întreprinderi, prin care s-a solicitat o anumită informație publică și anume „suma totală de bani achitată de către întreprindere în anul 2019 la achiziționarea hârtiei A4 pentru imprimante și copiatoare”. Astfel, a fost verificat modul cum reacționează întreprinderile la solicitările de informații adresate de către persoanele fizice. Prin urmare, patru întreprinderi cu capital public au răspuns persoanei fizice și au furnizat informația solicitată, cu mențiunea că una dintre întreprinderi a furnizat răspunsul cu depășirea termenilor legali.

La cererea petiționarului misterios, șapte întreprinderi au adresat e-mailuri petiționarului în care l-au întrebat scopul acestuia în obținerea informațiilor solicitate și au solicitat alte date și informații suplimentare pentru a-și justifica cererea de acces la informații. În speță, legea cu privire la accesul la informație prevede doar trei cerințe pentru o solicitare a informațiilor și anume: a) detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate (a unei părţi sau unor părţi ale acesteia), b) modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate, c) date de identificare ale solicitantului (art.12). Plus la aceasta, avem art. 10 alin. (3) în conformitate cu care orice persoană care solicită acces la informaţii în conformitate cu legea este absolvită de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile solicitate.

Unele întreprinderi invocă faptul că informațiile ce se referă la activitatea întreprinderilor reprezintă secret comercial, protejat de lege (din 1.3.2019 reglementările privind secretul comercial). Însă nu toate informațiile pot fi catalogate drept secrete comerciale. Or, pentru aceasta, informațiile respective trebuie să îndeplinească un șir de cerințe cumulative, stipulate expres în Codul civil. În esență, activitatea întreprinderilor prezintă interes public, acestea fiind fondate de către autorități publice care le-au transmis în administrare, fie ca aport în capitalul social anumite bunuri proprietate de stat/municipală, care le permite să desfășoare o anumită activitate economică, iar acestea din urmă transferă din profitul lor sume de bani către bugetul de stat/municipal.

Aici observăm și anumite cauze judiciare care ar putea reprezenta bune practici. În speță, Asociația Presei Independente a solicitat de la ÎS „Poșta Moldovei” informații despre firmele care au prestat servicii de construcție și renovare a oficiilor poştale, precum și sumele de bani care au fost investite. Întreprinderea refuză să ofere informația pentru că „nu este permisă divulgarea informaţiilor ce ţin de administrare, finanțe, care ar putea aduce la atingerea intereselor întreprinderii”. Totodată, se mai invocă motivul că informația cerută conţine date cu caracter comercial, că Poşta Moldovei nu ar fi furnizor de informaţii publice și că Asociația Presei Independente, fiind o organizație neguvernamentală, nu poate fi solicitant de informaţie. După un an și nouă luni, trei procese de judecată care finalizează cu decizia de obligare a furnizării informațiilor și o procedură de executare silită, ÎS „Poșta Moldovei” a oferit informațiile de interes public.

Un aspect care favorizează refuzul cu rea-intenție a întreprinderilor de a furniza informații solicitanților sunt și sancțiunile nesemnificative pentru refuzul cererilor de acces la informație. Încălcarea legislaţiei privind accesul la informaţie se sancţionează cu amendă de la 450 la 750 de lei aplicate persoanei fizice și cu amendă de la 900 la 1 500 de lei aplicate persoanei cu funcţie de răspundere.

„Toate cele relatate subliniază necesitatea reglementării exprese în legislație a obligației întreprinderilor cu capital public de a răspunde la cererile solicitanților și de a furniza informațiile cu caracter public, eventual cu precizarea care sunt acele informații publice deținute de respectivele întreprinderi. La fel, e necesar de instituit mecanisme viabile de responsabilizare a subiecților care încălcă legislația privind accesul la informație”, sugerează experții de la IDIS „Viitorul”.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Cineplex

  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente