Primăvara este anotimpul în care căpușele ixodide își încep activitatea în natură, numărul acestora fiind în creștere în lunile aprilie-iulie. Sunt cunoscute și denumite peste 900 de specii de căpușe, răspândite pe toate continentele. ANSP menționează că dintre toate speciile de căpușe, 10 % au capacitatea de a transmite boli sau pot produce afecțiuni cauzate de modul de nutriție.
Căpușele ixodide se hrănesc cu sânge de mamifere, reptile și păsări de la care pot lua bacterii și virusuri. Sunt prezente atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, preferă păduri umbroase și umede, poienițe cu multă iarbă, câmp deschis cu arbuști, parcuri, bazine acvatice cu o vegetație abundentă etc., se adăpostesc sub frunze, printre rădăcinile superficiale ale ierburilor.
Prin înțepătura unei căpușe infectate se transmit agenți cauzali ce pot provoca maladii grave precum encefalita de căpușă, boala Lyme, febra hemoragică Crimeea Congo, febra Q etc. În momentul mușcăturii, căpușa secretă salivă ce conține substanțe biologic active anestezice, deci mușcătura este indoloră și rămâne neobservată. Mai expuși riscului de a fi mușcat de căpușă sunt persoanele care practică activități la aer liber, cum ar fi camping în natură, pescuit sau vânătoare.
În prezent, pentru Republica Moldova, boala Lyme este considerată cea mai frecventă boală zoonotică cu transmitere vectorială, înregistrată în toate teritoriile administrative. În ultimul deceniu, au fost raportate peste 1 600 de cazuri de îmbolnăvire (2018 – 197 cazuri, 2019 – 211). Cele mai multe cazuri de boală se raportează în municipiul Chișinău, Orhei și Strășeni.
Semnul cel mai frecvent al bolii Lyme este „eritemul migrator”, o leziune cutanată ce apare la 60-80 % dintre pacienți. Aceasta se manifestă inițial ca o pată de culoare roșie, care se extinde. Pe măsură ce crește, pata poate rămâne de culoare roșie sau mai palidă în centru, cu cercuri roșii concentrice alternând cu cercuri de piele sănătoasă. De asemenea, nu este obligatoriu ca acesta să apară în locul mușcăturii. Adesea, eritemul migrator este însoțit de alte manifestări acute ce apar la trei-32 de zile de la înțepătura căpușei: astenie, febră, cefalee, artralgii (dureri ale articulațiilor), mialgii (dureri musculare).
Recomandări pentru populație pentru a reduce expunerea la mușcăturile de căpușă.
# Folosiți un produs repelent, indicat pentru îndepărtarea căpușelor.
# Acoperiți-vă brațele și picioarele purtând îmbrăcăminte cu mânecă lungă, pantaloni lungi, ghete și trageți șosetele peste pantaloni.
# Folosiți haine și pături pentru picnic deschise la culoare pentru a putea detecta ușor căpușele.
# Mergeți pe mijlocul cărărilor și evitați să vă atingeți cu corpul pe plantele din jur.
# Fără strictă necesitate, evitați mediile în care căpușele viețuiesc.
# Inspectarea periodică a tegumentelor pentru a depista și îndepărta cât mai rapid căpușele.
La întoarcere din natură se va efectua obligatoriu:
# verificarea hainelor și lenjeriei de corp la prezența căpușelor;
# inspectarea minuțioasă a corpului în fața oglinzii, la copii – îndeosebi a regiunilor cu piele fină (sub braț, regiunea inghinală, genunchi, abdomen, gât și cap);
# pieptănarea minuțioasă a părului cu un pieptene des;
# inspectarea animalelor de companie;
# respectarea regulilor de igienă: duș, spălatul hainelor.
Riscul de infectare este mai mic atunci când căpușa este detectată și îndepărtată imediat.
În cazul prezenței pe corp a căpușei, se va depune eforturi de înlăturare operativă și inofensivă. La efectuarea procedurilor de înlăturare a căpușei nu se recomandă răsucirea, smulgerea, strivirea acesteia, de asemenea, aplicarea uleiurilor, ojei etc. Aceste proceduri ar putea determina vărsarea conținutului stomacal al căpușei în rană și, implicit, transmiterea bacteriilor sau virusului.
Recomandări utile pentru îndepărtarea căpușei:
# spălați-vă bine pe mâini cu apă și săpun. Pregătiți o pensetă cu vârful ascuțit, tinctură de iod 3-5 % sau alcool etilic 70 %;
# cu penseta se apucă căpușa cât mai aproape de capul acesteia. Printr-o mișcare delicată, dar fermă se extrage căpușa din piele;
# locul mușcăturii se spălă cu apă curată cu săpun și se prelucrează cu tinctură de iod 3-5 % sau alcool etilic 70 %.
Menționăm că nu orice mușcătură de căpușă se soldează cu apariția semnelor de boală. De aceea, persoana mușcată de căpușe va atrage atenția asupra stării de sănătate, iar la apariția semnelor de boală, posibil asociate cu mușcătura de căpușă – cum ar fi afecțiuni dermatologice cu apariția eritemului migrator, febră moderată, cefalee, slăbiciuni, dureri în articulații și mușchi, inflamația nodulilor limfatici regionali –, este necesară adresarea precoce la medic.
