În 26 aprilie 1986, adică în urmă cu 34 de ani, exploda reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl – un accident, cel mai grav din istoria nucleară civilă, care venea în urma unei serii de erori umane.
Era 26 aprilie 1986, ora 1 şi 23 de minute şi 58 de secunde. Reactorul scapă de sub control şi se produce o explozie violentă. Acoperişul reactorului, greu de 1 000 de tone, este aruncat în aer. Învelişul de grafit ia foc şi 190 de tone de substanţe radioactive ajung la peste 1 000 de metri în atmosferă şi sunt purtate de curenţii de aer pe distanţe imense, scrie digi24.
Puţini au fost cei care au ştiut ce s-a întâmplat atunci. Secretomania regimului sovietic a făcut ca pericolul imediat să nu fie cunoscut de populaţie.
Abia la 36 de ore de la dezastru încep evacuările în Pripiat, o localitate cu 50 000 de locuitori, situată la un kilometru şi jumătate de centrală.
În mai puţin de două zile, norul care purta particule radioactive, de 200 de ori mai puternice decât bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, cuprindea tot nordul Europei.
„Zona morţii” de la Cernobîl – un teritoriu otrăvit de radiaţii – se întinde pe 2 600 de kilometri pătraţi. Este cunoscut oficial drept „zona de excludere”. Este perimetrul care a fost evacuat de armata sovietică după ziua de 26 aprilie 1986.
Statistici din Moldova
„Accidentul nuclear de la Cernobîl, din 26 aprilie 1986, este un exemplu care nu poate fi uitat. Accidentul a fost urmat de contaminarea radioactivă a întregului continent european și a părților estice a Americii de Nord.
Nici după 34 de ani nu am reușit să evaluăm consecințele acestui accident.
Raportul Forului Cernobîl din 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică și Organizația Mondială a Sănătății, a atribuit accidentului 56 de decese directe, 47 de lucrători și nouă copii cu cancer tiroidian.
Același raport a estimat că peste 9 000 de persoane, din aproximativ 6,6 milioane care au fost cel mai expuse, pot muri din cauza unei forme de cancer și a menționat 4 000 de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticați în 2002. Alte circa 336 000 de persoane au fost evacuate. Constatăm cu regret că acea tragedie a provocat pierderi umane similare războaielor.
Operațiunea de lichidare a consecințelor avariei de la Cernobîl a fost menită să reducă contaminarea radioactivă. Oamenii care au participat la acele operațiuni au fost și rămân eroi.
Republica Moldova, pe atunci parte componentă a Uniunii Sovietice, și-a adus aportul la acțiunile de lichidare a consecințelor accidentului nuclear. Peste 3 500 de concetățeni de-ai noștri au participat la acele operațiuni. Astăzi, în viață mai sunt 2 027.
E greu de apreciat la justa valoare sacrificiul „lichidatorilor” consecințelor avariei de la Cernobîl. În schimb, putem afirma cu certitudine că fiecare dintre aceștia a salvat mii de alte vieți”, a transmis prim-ministrul Ion Chicu.
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalul nostru de Telegram.